Fizicienii de la CERN propun ca ziua să aibă 25 de ore

Oamenii de știință implicați în experimentul BETA, din fabrica de antimaterie de la CERN, au făcut cea mai precisă măsurătoare de până acum a secundei, ceea ce ar putea face ca ziua să aibă 25 de ore.*

Cu toții ne-am dorit uneori să avem o oră în plus în zi. Acum, asta ar putea deveni realitate, mulțumită noilor măsurători ale secundei cu experimentul BETA de la CERN.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Experimentul a folosit ceasul atomic – unul dintre cele mai precise ceasuri din lume, folosit pentru a defini sistemul internațional de unități și ora universală coordonată – pentru a măsura cu precizie secunda cu ajutorul cesiului. Experimentul a mai presupus și folosirea de atomi anticesiu produși de fabrica de antimaterie pentru a compara cele două definiții ale secundei făcute de materie și de antimaterie. Astfel, oamenii de știință au transmis că măsurarea timpului poate fi mai precisă ca niciodată până acum.

Ceasul cu cuarț (electronic) a fost inventat în 1932

„Era și timpul să actualizăm definiția secundei folosind antimaterie. Astfel, mai multe incertitudini vor fi eliminate, iar măsurătorile vor fi mult mai precise”, a spus dr. Qui, purtător de cuvânt pentru experimentul BETA.

Înainte să apară primele ceasuri, oamenii depindeau de poziția geografică a rotației Pământului în jurul axei pentru a stabili ora. Ceasul cu cuarț (electronic) a fost inventat în 1932. Totuși, frecvența cuarțului, care trimite semnale electrice, se poate schimba din cauza factorilor de mediu, iar astfel ceasul își pierde din precizie.

Un ceas atomic pierde o secundă la 138 de milioane de ani

Primul ceas atomic a fost inventat în 1967. Acestea sunt mult mai precise, pentru că atomii de la același element vor avea întotdeauna aceleași proprietăți. Ceasul atomic cu cesiu funcționează cu un oscilator care trimite unde cu o frecvență de 9 192 631 770 Hz, frecvența necesară pentru a excita atomii de cesiu.

Dacă oscilatorul este incorect, atomii vor cauza un semnal electric ce va șoca oscilatorul, astfel fiind creată o buclă de reacție pentru ca ceasul să continue să funcționeze. Un ceas atomic pierde o secundă la fiecare 138 de milioane de ani.

„Folosind antimateria, timpul va zbura mai încet”

Noile măsurători cu anticesiul au arătat că frecvența de excitare este mai mică decât cea a cesiului, anume 8 499 682 790 de oscilații. Astfel, oamenii de știință au ajuns la o medie de 8 846 157 280 oscilații, adică aproape 96% din definiția actuală a secundei. Asta înseamnă că ziua ar avea 24 de ore 56 de minute și 24 de secunde și ar fi rotunjită la 25 de ore în timpul săptămâni și 24 de ore în weekend.

„Sperăm că această nouă măsurătoare ne va face viețile mai ușoare. Folosind antimateria, timpul va zbura mai încet”, a continuat Qui.

*Acest articol a fost o farsă făcută de 1 Aprilie, Ziua Păcălelilor, anunțată de cercetătorii de la CERN printr-un comunicat pe pagina oficială a instituției. Ceasul atomic este folosit în cadrul experimentului ALPHA de la CERN, însă nu pentru a redefini secunda. Experimentul efectuează de fapt măsurători precise cu antihidrogenul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Fizicienii au descoperit că timpul poate curge în ambele sensuri prin materiale

De ce susțin unii fizicieni că forța centrifugă nu există?

Călătoria în timp fără paradoxuri este teoretic posibilă, spun fizicienii

Doi cercetători au găsit dovezi că timpul a fost dat înapoi