Un experiment arată că ar putea exista viață pe Venus
Dacă există viață pe Venus în norii săi toxici, aceasta probabil nu va fi lipsită de aminoacizi, unul dintre elementele de bază esențiale ale vieții (așa cum o cunoaștem noi). Cel puțin asta spun oamenii de știință în urma unui nou experiment de laborator.
Cu toate că este „geamăna” Pământului, Venus fierbe la temperaturi care ating sute de grade și este acoperită de nori formați din acid sulfuric coroziv, un lichid incolor, cancerigen, care dizolvă metalele, erodează dinții și irită ochii, nasul și gâtul.
Ca atare, planeta stâncoasă nu este considerată a fi un habitat potrivit pentru organisme vii; cu siguranță nu este la fel de primitoare cum par să fie Marte, luna înghețată Europa a lui Jupiter sau Enceladus, satelitul lui Saturn. Cu toate acestea, oamenii de știință suspectează că orice viață ar fi putut apărea în mediul de pe Venus ar putea fi găsită plutind în norii săi nocivi, care sunt mai răcoroși decât suprafața planetei și ar putea susține astfel unele forme de viață extremă.
Am putea găsi viață pe Venus?
În acest sens, un nou experiment de laborator, realizat de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT; din SUA), a constatat că 19 aminoacizi au persistat surprinzător timp de cel puțin o lună într-o soluție de acid sulfuric care includea puțină apă. Concentrația de acid sulfuric din această soluție era similară cu cea găsită în norii venusieni. Rezultatele arată că acidul sulfuric nu este universal ostil pentru chimia organică pe care o găsim pe Pământ și sugerează că norii venusieni ar putea găzdui cel puțin câțiva dintre acești compuși complecși prietenoși cu viața. Înseamnă acest lucru că ar putea exista viață pe Venus?
„Asta nu înseamnă că viața de acolo va fi la fel ca aici. De fapt, știm că nu poate fi. Dar acest lucru avansează ideea că norii planetei Venus ar putea susține substanțele chimice complexe necesare vieții”, a declarat Sara Seager, astrofizician și planetolog la MIT și coautoare a noului studiu.
La începutul anului trecut, Seager și colegii ei au dizolvat 20 de aminoacizi „biogenici”, molecule esențiale pentru toate formele de viață de pe Pământ datorită rolului lor în descompunerea hranei, generarea de energie, construirea mușchilor și altele, în eprubete de acid sulfuric amestecat cu apă pentru a imita mediul găsit în norii lui Venus.
Timp de patru săptămâni, echipa sa a analizat structura acestor aminoacizi, care includeau glicină, histidină și arginină, printre alții, și a constatat că „scheletul” molecular de la 19 dintre aceste molecule a rămas intact, în ciuda mediului foarte acid.
O descoperire interesantă despre acidul sulfuric
„Oamenii au această percepție că acidul sulfuric concentrat este un solvent extrem de agresiv care va tăia totul în bucăți. Dar descoperim că acest lucru nu este neapărat adevărat”, a spus coautorul studiului Janusz Petkowski, de la Departamentul de Științe ale Pământului, Atmosfericelor și Planetare (EAPS) al MIT.
Experimentul s-a încheiat după patru săptămâni, din cauza lipsei ulterioare de activitate.
„Faptul că acest schelet este stabil în acid sulfuric nu înseamnă că există viață pe Venus. Dar dacă am fi arătat că acest schelet este compromis, atunci nu ar fi existat nicio șansă de viață pe Venus așa cum o cunoaștem aici”, a spus Maxwell Seager, student la Worcester Polytechnic Institute din Massachusetts, care a condus studiul.
Nouă dintre cei 20 de aminoacizi testați de echipă sunt de asemenea găsiți în meteoriți, sugerând că impacturile meteoritice ar fi putut furniza acele molecule și pe Venus, spun cercetătorii.
Căutarea unor molecule precum acestea în norii denși ai lui Venus este centrul unei misiuni foarte așteptate, finanțată privat, spre planeta Venus în ianuarie 2025. Numită Venus Life Finder, această misiune va trimite o navetă numită Photon pe lângă Venus și va lăsa să cadă o mică sondă cu un singur instrument în atmosfera planetei. Sonda, fără parașută, este proiectată să detecteze compuși organici pe măsură ce coboară și să transmită date înapoi la Pământ înainte de a fi distrusă, ajutând în cele din urmă la evaluarea potențialului de locuibilitate al lui Venus.
„Cred că suntem mai mult decât fericiți că acest ultim rezultat adaugă încă un ‘da’ posibilității de viață pe Venus”, a spus Sara Seager, citată de Space.com.
Rezultatele echipei au fost publicate în jurnalul Astrobiology.
Vă recomandăm să citiți și:
O nouă fotografie fabuloasă cu Sagittarius A*, gaura neagră supermasivă din inima Căii Lactee
Astronomii au găsit 49 de galaxii noi în mai puțin de 3 ore
Cum am putea transforma Luna într-un uriaș detector de unde gravitaționale?