Microplasticele se acumulează în celulele canceroase și le pot ajuta să se răspândească, sugerează un studiu

Un studiu efectuat în laborator sugerează că microplasticele se acumulează în celulele canceroase mai mult timp decât au crezut anterior oamenii de știință și ar putea contribui la răspândirea cancerului atunci când se află în tumori.

Un studiu sugerează că microplasticele se acumulează în celulele canceroase și le pot ajuta să se răspândească. Cu toate acestea, cercetarea are mai multe minusuri. De exemplu, oamenii de știință au folosit celule canceroase crescute în vase de laborator, astfel că rămâne de văzut cum se aplică rezultatele în sistemele biologice din viața reală, dincolo de condițiile controlate ale laboratorului.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

De asemenea, microplasticele studiate diferă într-o oarecare măsură de cele găsite în mediu, deoarece acestea din urmă au forme diferite și se descompun în mod specific.

Microplasticele se acumulează în celulele canceroase

Totuși, descoperirile studiului în vase de laborator sunt „foarte îngrijorătoare”, a declarat Nicholas Zyg Chartres, cercetător care studiază microplasticele la Universitatea din California, San Francisco (SUA) și la Universitatea din Sydney (Australia).

„Aceste tipuri de studii sunt semnale de avertizare esențiale ca noi să acționăm”, a spus Chartres, care nu a fost implicat în noua cercetare.

Micro- și nanoplasticele (MNP) intră cel mai frecvent în corp prin inhalare sau, mai puțin frecvent, prin ingestie. Cercetările anterioare au arătat că particulele mai mici de MNP (care au diametre mai mici de 10 micrometri și sunt găsite în sticlele de apă de unică folosință) sunt mai invazive decât particulele mai mari. Studiile pe celule crescute în laborator și pe șoareci au arătat că astfel de particule pot pătrunde în membranele celulare, se pot acumula în celule și pot declanșa stres celular, scrie Live Science.

Cu toate acestea, modul în care MNP-urile se acumulează în celule este slab înțeles.

Ce se întâmplă cu plasticul din organism?

Acum, un studiu publicat în revista Chemosphere a arătat că MNP-urile pot trece de la o celulă la următoarea atunci când celula se divide. Mai mult decât atât, plasticul nu arată semne că ar fi eliminat din celule.

Pentru a studia acest aspect, cercetătorii au expus diferite celule de cancer colorectal la diferite dimensiuni de MNP-uri în vase de laborator.

Cercetătorii s-au concentrat pe celulele de cancer colorectal pentru că incidența bolii este în creștere, a declarat coautoarea studiului Verena Pichler, cercetătoare la Universitatea din Viena (Austria). Și s-au uitat în mod specific la polistiren, unul dintre cele mai folosite tipuri de plastic.

După ce oamenii de știință au marcat aceste particule cu molecule fluorescente și le-au urmărit, echipa a descoperit că dimensiunea particulelor a dictat dacă acestea se acumulează în celule, în concordanță cu rapoartele anterioare. Particulele cu un diametru de 10 micrometri, cele mai mari din studiu, nu puteau intra în celule, în timp ce particulele mai mici intrau și se acumulau.

Cercetătorii au investigat apoi ce s-a întâmplat cu aceste microplastice atunci când celulele canceroase s-au divizat. Au descoperit că particulele au fost distribuite între celulele nou divizate și au observat că celulele expuse la MNP-uri au fost mai mobile decât cele neexpuse.

Microplasticele se acumulează în celulele canceroase și le ajută să se răspândească

Capacitatea celulelor canceroase de a migra le ajută să se răspândească în noi locații în corp, adică să metastazeze. Cercetătorii au descoperit că celulele expuse la particulele mici de MNP-uri s-au deplasat mai repede decât cele neexpuse, sugerând că microplasticele se acumulează în celulele canceroase și le ajută să se răspândească.

Pentru a înțelege mai bine cum se acumulează MNP-urile, cercetătorii au folosit tehnici de microscopie pentru a vedea care parte a celulei absoarbe aceste particule. MNP-urile mici s-au acumulat în lizozomi, structuri care acționează ca un „coș de gunoi” al celulei și care, în mod normal, descompun particulele străine, cum ar fi bacteriile. Cu toate acestea, lizozomii nu au descompus MNP-urile.

Această persistență a particulelor de plastic nu a fost surprinzătoare, a spus Pichler, „deoarece corpul uman nu are procese metabolice pentru a descompune particulele”.

Chartres a fost de acord. „Știm că microplasticele sunt persistente în mediu din cauza caracteristicilor lor de degradare”, și acest lucru duce și la acumularea lor în organism, a spus el.

Atât Chartres, cât și autorii studiului au spus că următorul pas ar fi să se testeze alte tipuri și forme de microplastice care să semene mai mult cu cele găsite în mediu.

„Suntem înconjurați de plastic”, a spus Pichler. Pentru a reduce efectele potențiale asupra sănătății și mediului nostru, a adăugat ea, trebuie să ne reducem consumul de plastic.

Vă recomandăm să citiți și:

Primul test pe oameni arată că „un material minune” poate fi dezvoltat în condiții de siguranță

Depistarea cancerului de sân ar putea fi posibilă printr-un test de salivă

Simptomele bolii Parkinson ar putea fi inversate cu praf de aur

Primele testicule crescute în laborator ar putea fi capabile să producă spermă