Chiar dacă este la o foarte mare distanță de noi, Marte ar putea declanșa curenți în oceanele Pământului.
Conform unui nou studiu publicat în jurnalul Nature Communications, cercetătorii au analizat mostre de la siturile de foraj de adâncime pentru a studia curentele adânci ale oceanului.
Aceștia au descoperit „cicluri climatice de 2,4 milioane de ani” care sunt „legate de ciclurile interacțiunilor dintre Marte și Pământul care orbitează în jurul Soarelui”, după cum a explicat Adriana Dutkiewicz, sedimentolog la Universitatea din Sydney (Australia), autoarea principală a studiului.
Desigur, descoperirile sunt interesante în sine. Dar acestea ar putea avea implicații importante pentru înțelegerea Circulației Meridionale Atlantice (AMOC), un curent oceanic care menține climatul temperat în Europa și care este pe punctul de a se prăbuși din cauza schimbărilor climatice.
Aceste „cicluri cosmice mari” ar fi rezultatul interacțiunii orbitei ambelor planete Marte și Pământ. Cu toate acestea, demonstrarea acestor cicluri prin analizarea geologiei Pământului s-a dovedit a fi dificilă, scrie Futurism.
În studiul lor, Dutkiewicz și colegii ei au analizat mai mult de 50 de ani de date științifice provenite din foraje. Au descoperit că curentele adânci ale mărilor își schimbă forța la fiecare 2,4 milioane de ani. În perioada lor de vârf, acestea pot genera curenți în oceanele Pământului, adică „vârtejuri adânci” sau vârtejuri puternice care pot atinge fundul mării și pot muta cantități mari de sediment.
„Câmpurile gravitaționale ale planetelor din Sistemul Solar interferează între ele și această interacțiune, numită rezonanță, schimbă excentricitatea planetară, o măsură a cât de aproape de circulare sunt orbitele lor”, a explicat coautorul prof. Dietmar Müller, de la Universitatea din Sydney.
Oamenii de știință sugerează că Pământul primește mai multă radiație solară și, ca rezultat, un climat mai cald în perioada de vârf a acestui ciclu. Temperaturile ridicate, au descoperit ei, sunt corelate cu mai multe întreruperi în registrul de adâncime al mării, indicând că sunt prezenți curenți oceanici adânci mai puternici.
Asta înseamnă că, în cazul în care AMOC ar colapsa, așa cum prevăd unii oameni de știință, acest ciclu ar putea atenua cel puțin unele dintre consecințe, care ar include o perioadă prelungită de frig extrem în Europa și America de Nord.
„Cunoaștem cel puțin două mecanisme separate care contribuie la intensitatea amestecării apei adânci în oceane. AMOC este unul dintre ele, dar vârtejurile oceanice adânci par să aibă un rol important în climatul cald pentru a menține oceanul ventilat”, a explicat Müller.
„Datele noastre despre adâncimea mărilor, care acoperă 65 de milioane de ani, sugerează că oceanele mai calde au o circulație profundă mai viguroasă. Acest lucru ar putea face ca oceanul să nu devină stagnant chiar dacă AMOC încetinește sau se oprește complet”, a adăugat Dutkiewicz.
Oamenii de știință au găsit, pentru prima dată, molecule de apă pe asteroizi
Ce au descoperit cercetătorii NASA după primele analize cu fragmentele din asteroidul Bennu?
„Vânătorul de extratereștri” de la Harvard a prezentat noi dovezi
Test de cultură generală. Care este cea mai mare stea din Univers?