De ce sunt speciali oamenii care vorbesc mai multe limbi?
Un nou studiu efectuat pe persoane care vorbesc mai multe limbi străine a descoperit că există ceva special în ceea ce privește modul în care creierul procesează limba maternă.
În creierul acestor poligloți – persoane care vorbesc cinci sau mai multe limbi – aceleași regiuni lingvistice se aprind atunci când ascultă oricare dintre limbile pe care le vorbesc. În general, această rețea răspunde mai puternic la limbile în care vorbitorul este mai priceput, cu o singură excepție notabilă: limba maternă a vorbitorului. Atunci când ascultă limba maternă, activitatea rețelei lingvistice scade semnificativ.
Descoperirile sugerează că există ceva unic în legătură cu prima limbă pe care o dobândește cineva, ceea ce permite creierului să o proceseze cu un efort minim, spun cercetătorii.
,,Ceva o face să fie puțin mai ușor de procesat și se înregistrează o scădere a activității pentru limba maternă în comparație cu alte limbi pe care le vorbești în mod competent”, spune Evelina Fedorenko, profesor asociat de neuroștiințe la MIT, membru al Institutului McGovern pentru cercetarea creierului din cadrul MIT și autor principal al studiului.
Saima Malik-Moraleda, o studentă absolventă în cadrul programului de bioștiință și tehnologie a vorbirii și auzului de la Universitatea Harvard, și Olessia Jouravlev, fostă postdoctorandă la MIT, care este acum profesor asociat la Universitatea Carleton, sunt autorii principali ai lucrării, care apare în revista Cerebral Cortex.
Există ceva unic în legătură cu prima limbă pe care o dobândește cineva
Rețeaua cerebrală de procesare a limbajului, situată în principal în emisfera stângă, include regiuni din lobii frontali și temporali. Într-un studiu din 2021, laboratorul lui Fedorenko a descoperit că, în creierul poligloților, rețeaua lingvistică era mai puțin activă atunci când ascultau limba lor maternă decât rețelele lingvistice ale persoanelor care vorbesc o singură limbă.
În noul studiu, cercetătorii au vrut să extindă această descoperire și să exploreze ce se întâmplă în creierul poligloților atunci când ascultă limbi în care au diferite niveluri de competență. Studierea poligloților îi poate ajuta pe cercetători să afle mai multe despre funcțiile rețelei lingvistice și despre modul în care limbile învățate mai târziu în viață ar putea fi reprezentate în mod diferit față de o limbă sau de limbi native.
Pentru studiu, cercetătorii au recrutat 34 de poligloți, fiecare dintre ei având cel puțin un anumit grad de competență în cinci sau mai multe limbi, dar care nu erau bilingvi sau multilingvi din copilărie. Șaisprezece dintre participanți vorbeau 10 sau mai multe limbi, inclusiv unul care vorbea 54 de limbi cu cel puțin o anumită competență.
Rețeaua cerebrală de procesare a limbajului
Fiecare participant a fost scanat cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) în timp ce ascultau pasaje citite în opt limbi diferite. Printre acestea se numărau limba lor maternă, o limbă pe care o cunoșteau foarte bine, o limbă pe care o cunoșteau moderat și o limbă în care se descriau ca având un nivel scăzut de cunoaștere.
De asemenea, au fost scanați în timp ce ascultau patru limbi pe care nu le vorbeau deloc. Două dintre acestea erau limbi din aceeași familie (cum ar fi limbile romanice) cu o limbă pe care o puteau vorbi, iar două erau limbi care nu aveau nicio legătură cu limbile pe care le vorbeau.
Scanările cerebrale au arătat că rețeaua lingvistică se aprindea cel mai mult atunci când participanții ascultau limbile în care erau cei mai buni cunoscători. Cu toate acestea, acest lucru nu este valabil pentru limbile native ale participanților, care au activat rețeaua lingvistică mult mai puțin decât limbile non-native în care aceștia aveau un nivel similar de competență. Acest lucru sugerează că oamenii sunt atât de competenți în limba lor maternă încât rețeaua lingvistică nu trebuie să lucreze foarte mult pentru a o interpreta, scrie EurekAlert.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Limbajul primitiv al cimpanzeilor, descoperit cu ajutorul unui șarpe fals
Bebelușii învață rapid sunetele limbajului, chiar și la doar câteva ore după naștere
Putem gândi fără să folosim limbajul? „O dilemă la fel de veche ca omenirea”
Universul nu ar avea sens fără matematică. „Este mai puternică decât orice alt limbaj uman”