Cercetări recente pe particulă din aer cu proprietăți magnetice i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să dezlege cauzele misterioase ale bolii Alzheimer.
Într-un comunicat de presă, Universitatea de Tehnologie Sydney (UTS; din Australia) a dezvăluit noi cercetări realizate de unii dintre membrii facultății sale cu privire la posibila legătură dintre Alzheimer și magnetită, un poluant asociat în mod obișnuit cu gazele de eșapament ale vehiculelor.
Cu toate cercetările privind această boală degenerativă care cauzează pierderea memoriei și declinul cognitiv fatal, oamenii de știință încă nu știu cu adevărat ce anume provoacă Alzheimer. Totuși, ei știu că un procentaj infim de oameni care dezvoltă această afecțiune o moștenesc, ceea ce înseamnă că majoritatea oamenilor o dobândesc în alt mod.
„Mai puțin de 1% dintre cazurile de Alzheimer sunt moștenite, astfel încât este probabil ca mediul și stilul de viață să aibă un rol cheie în dezvoltarea bolii”, a declarat profesoara asociată Cindy Gunawan, de la UTS.
După cum au arătat studiile anterioare, trăitul în zone puternic poluate pare să fie un factor de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer, iar această particulă din aer numită magnetită, care este și un produs secundar al proceselor industriale de ardere a cărbunelui, este adesea găsită în cantități mai mari în creierii persoanelor cu această boală decât în cei de la persoane fără boală.
Având în vedere aceste legături, Gunawan și colegii săi de la UTS, UNSW Sydney și Agenția pentru Știință, Tehnologie și Cercetare (Singapore) au început să exploreze efectele poluării aerului asupra creierilor șoarecilor, atât ai celor predispuși la Alzheimer, cât și ai celorlalți, precum și asupra celulelor neuronale umane.
Cercetătorii i-au expus pe șoareci la nanoparticule de magnetită, fier și hidrocarburi diesel pe parcursul a patru luni și au descoperit că în grupul predispus la Alzheimer s-au format mai multe tipuri de plăci cerebrale de amiloid asociate bolii, precum și schimbări comportamentale, cum ar fi pierderea memoriei pe termen scurt și dezorientarea, simptome comune ale afecțiunii.
Pe lângă aceste rezultate, cercetătorii au constatat că atât șoarecii, cât și celulele neuronale umane au avut răspunsuri imunitare când au fost expuse la magnetită, cum ar fi inflamație și stres oxidativ, doi factori care contribuie la demență.
Din cauza faptului că magnetita este un produs industrial atât de comun și cunoscut că se acumulează în creierii oamenilor fără Alzheimer, această cercetare, publicată în jurnalul Environment International, ar putea fi importantă pentru a înțelege mai bine modul în care poluarea afectează funcționarea cognitivă în general, nu doar pentru cei care suferă de Alzheimer.
Chiar dacă nu este vorba de microplastice, gândul la particule magnetice mici care se acumulează în creierii noștri este destul de înspăimântător, mai ales având asociat riscul de demență, concluzionează Futurism.
Oamenii de știință au dezvoltat un instrument pentru a dezvălui cine este expus la riscul de burnout
Cum ar putea un smartwatch să trateze depresia?
Depistarea cancerului de sân ar putea fi posibilă printr-un test de salivă