Vesta care poate detecta semnele precoce ale bolii mușchiului cardiac

Vesta care poate detecta semnele bolii mușchiului cardiac, reutilizabilă, poate cartografia impulsurile electrice ale inimii în detalii fine și ar putea detecta mai devreme anomaliile legate de boala potențial fatală, sugerează un nou studiu condus de cercetători de la University College London (UCL, din Anglia).

Studiul, publicat în Journal of the American College of Cardiology, a constatat că o vestă de imagistică electrocardiografică (ECGI), dezvoltată de dr. Gaby Captur la UCL, ar putea detecta schimbările electrice asociate unei boli moștenite a mușchiului inimii într-o etapă în care testele standard nu depistează semnele bolii.

• De la nopți obositoare, la coșmaruri: cum ne dă peste cap consumul de alcool
• De ce sunt basmele benefice pentru sănătatea copiilor?

Boala, numită cardiomiopatie hipertrofică, constă în îngroșarea și rigidizarea peretelui muscular al inimii, afectând modul în care inima poate pompa sângele în corp. Această boală afectează aproximativ una din 300 de persoane adulte.

Vesta care poate detecta semnele cardiomiopatiei hipertrofice

Deși adesea oamenii cu variante genetice care cauzează boala nu au deloc simptome, boala poate duce la insuficiență cardiacă și este frecvent menționată ca fiind cauza cea mai comună a morții neașteptate la tineri, scrie Eurek Alert.

„Prin găsirea unor anomalii electrice subtile folosind noua noastră tehnică, suntem capabili să detectăm cardiomiopatia hipertrofică mai devreme. Acest lucru este important deoarece înseamnă că putem acționa mai devreme, oferind noi tratamente pentru a încetini boala și accelerând indivizii către studii clinice care au potențialul de a opri complet boala”, a declarat dr. George Joy, autor al studiului, de la UCL Institute of Cardiovascular Science și Barts Heart Centre.

„Următorii pași ai cercetării includ repetarea acestor rezultate într-un grup mai mare de pacienți și urmărirea indivizilor în timp pentru a vedea modul în care aceste schimbări electrice timpurii influențează riscul de ritmuri cardiace periculoase mai târziu”, spune el.

Vesta care poate detecta semnele cardiomiopatiei hipertrofice are 256 de senzori în loc de cei 12 utilizați într-o electrocardiogramă standard (ECG) și poate furniza o cartografiere electrică detaliată a inimii în doar cinci minute.

Îmbunătățirile aduse de noul instrument

Anterior, acest tip de cartografiere detaliată era rar întâlnită, fie necesitând inserarea unui cateter în interiorul cavității inimii, fie utilizând dispozitive de unică folosință care erau costisitoare și consumatoare de timp pentru a fi pregătite. Vesta care poate detecta semnele bolii este și reutilizabilă, având potențialul de a fi utilizată ca instrument de screening standard.

Noul studiu a analizat 174 de pacienți care au fost supuși testării genetice (supravegheată de coautorul dr. Luis Lopes, UCL), recrutați din trei spitale din Londra (Barts Heart Centre, Spitalul St George și Spitalul Royal Free), și 37 de voluntari sănătoși. Printre pacienți s-au numărat persoane care aveau deja cardiomiopatie hipertrofică, precum și persoane cu mutații genetice cauzatoare de boală care nu prezentau semne evidente ale bolii.

Echipa a descoperit că vesta ECGI a identificat anomalii electrice la 1 din 4 persoane cu o mutație genetică pentru care nu s-au detectat semne de boală fie prin imagistică prin rezonanță magnetică cardiacă (RMN), cel mai înalt standard de imagistică cardiacă, fie printr-un ECG cu 12 senzori, modul obișnuit în care este evaluată activitatea electrică a inimii.

Acești pacienți au fost identificați prin ECGI cu un model neregulat de recuperare a semnalului electric și o încetinire a conducției semnalelor electrice prin inimă.

Cercetătorii au aplicat, de asemenea, un model de învățare automată rezultatelor a 12 markeri din vesta ECGI pentru a evalua gravitatea bolii și a estima riscul de moarte cardiacă subită.

Au descoperit că această evaluare s-a potrivit cu riscul estimat folosind protocolul standard, care se bazează pe informații precum vârsta și anumite caracteristici structurale ale inimii.

Vesta care poate detecta semnele bolii inimii va duce la diagnostice mai precise

„Vesta ECGI pe care am dezvoltat-o extinde capacitatea noastră de a înțelege funcționarea electrică a inimii și de a evalua cu mai multă precizie riscul oamenilor de a dezvolta ritmuri cardiace periculoase”, a declarat dr. Captur, autoare principală a acestui studiu.

„Oamenii care au mutații genetice care cauzează cardiomiopatia hipertrofică sunt monitorizați în mod regulat și primesc sfaturi privind exercițiile fizice. În unele cazuri, acest lucru poate fi de a reduce sau opri orice exercițiu intens. Această prescripție poate avea un impact uriaș asupra calității vieții unei persoane, în special a sportivilor sau a pacienților tineri. Prin înțelegerea mai bună a riscului, sperăm să evităm situațiile în care oamenilor li se oferă astfel de sfaturi în mod nejustificat”, spune cercetătoarea.

Dr. Sonya Babu-Narayan, Director Medical Adjunct la British Heart Foundation și cardiolog consultant, care a cofinanțat studiul, a declarat că „ECG-ul a fost în centrul trusoului de diagnostic al medicului timp de peste 100 de ani, oferind o fereastră pentru a înțelege pulsul electric care controlează bătăile inimii”.

„Deși este nevoie de mai multă cercetare, acest studiu sugerează că vesta ECGI, care colectează date de semnal electric mult mai detaliate decât un ECG obișnuit, ar putea susține identificarea mai bună a pacienților cu risc crescut de a dezvolta cardiomiopatie hipertrofică. Unele persoane care trăiesc cu cardiomiopatia hipertrofică sunt deosebit de susceptibile la stop cardiac. Vestimentația ECGI le-ar putea oferi medicilor oportunitatea de a-i diagnostica mai bine pe pacienții în stadiile incipiente ale bolii și de a-și îndrepta tratamentul către a preveni acest lucru”, a încheiat dr. Babu-Narayan.

Vă recomandăm să citiți și:

Care este mâncarea delicioasă care ne crește riscul de Alzheimer?

Test de cultură generală. Cât de eficient este placebo?

Felul în care vedem culorile se schimbă pe măsură ce îmbătrânim

„Efectul fluturelui” ar putea explica unele dintre cauzele autismului