Telescopul Spațial James Webb (JWST) al NASA a descoperit o gaură neagră „extrem de roșie” într-unul dintre cele mai vechi colțuri ale Universului.
Astronomii sugerează că această gaură neagră „extrem de roșie” ar fi rezultatul unei expansiuni a Universului la doar 700 de milioane de ani după Big Bang. Culorile sale i se datorează probabil unui strat gros de praf care blochează o mare parte din lumina sa, conform presupunerilor oamenilor de știință.
Studiul a fost publicat în Nature.
Deși monstrul cosmic a fost descoperit anul trecut, cercetătorii au descoperit abia acum că este mult mai masiv decât oricare alt obiect similar din zonă, ceea ce este descoperire foarte neobișnuită, care ar putea rescrie modul în care înțelegem cum cresc găurile negre supermasive în raport cu galaxiile gazdă.
Echipa a studiat datele colectate de Telescopul Spațial James Webb care au examinat un grup de galaxii îndepărtate din nucleul central al Roiului Pandora, cunoscut și sub numele de Abell 2744, la aproximativ 4 miliarde de ani-lumină distanță de Pământ.
Datorită lentilei gravitaționale, un efect cauzat de obiecte masive care îndoaie spațiu-timpul înconjurător, astronomii au putut observa cu atenție galaxii și mai îndepărtate dincolo de aceasta.
„Am fost foarte entuziasmați când JWST a început să trimită primele sale date”, a declarat Lukas Furtak, coordonator și cercetător postdoctoral la Universitatea Ben-Gurion (Israel), rememorând momentul în care a descoperit „trei obiecte foarte compacte, dar înflorind în roșu, care au ieșit în evidență și ne-au atras atenția”.
Datorită aspectului acestor obiecte, Furtak și colegii săi au concluzionat că cele trei obiecte, care s-au dovedit a fi imagini ale aceleiași surse, trebuie să fie un „obiect asemănător cu quasarul”. Quasarii sunt nuclee galactice care emit cantități enorme de radiații electromagnetice cauzate de o gaură neagră supermasivă din centrul său care absoarbe gazele și praful din apropiere, explică Futurism.
„Analiza culorilor obiectului a indicat că nu era o galaxie tipică de formare de stele. Împreună cu dimensiunea sa compactă, a devenit evident că acesta era probabil o gaură neagră supermasivă, deși era diferit de alți quasari găsiți în acele vremuri timpurii”, a spus Rachel Bezanson, coordonatoare a programului și astronom observațional la Universitatea din Pittsburgh (SUA).
Datorită măsurătorilor detaliate ale deplasării spre roșu a obiectului, cantitatea cu care lungimea de undă a luminii se întinde în raport cu cât de rapid se mișcă un obiect ceresc în comparație cu noi, echipa a putut determina și masa sa.
Conform acestor calcule, obiectul este extrem de masiv, având potențialul să încadreze un procentaj semnificativ din masa galaxiei sale gazdă într-o regiune mică, ridicând întrebări importante cu privire la modul în care este legată creșterea găurilor negre de galaxiile gazdă.
„Într-un fel, este echivalentul astrofizic al problemei oului și al găinii. Nu știm în prezent ce a fost mai întâi, galaxia sau gaura neagră, cât de masive au fost primele găuri negre și cum au crescut acestea”, a spus Adi Zitrin, coordonator și profesor la Universitatea Ben-Gurion.
Lumini ciudate și verzi, observate pe planeta Venus. Ce ar putea fi?
Un mineral nemaivăzut pe Lună, descoperit de o misiune chineză
Omenirea a lăsat deja peste 227.000 de kilograme de gunoi pe Lună