Center of Research Cyclotron din cadrul Universității din Liège (Belgia) dezvăluie că organismul în stare de somn reacționează la lumea externă, explicând modul în care unele informații din mediul senzorial pot influența calitatea somnului. Ce efect au cuvintele relaxante auzite în timpul somnului?
Cercetătorii de la ULiège au colaborat cu Universitatea din Fribourg (Elveția) pentru a investiga dacă corpul este cu adevărat deconectat de lumea externă în timpul somnului. Pentru a face acest lucru, oamenii de știință s-au concentrat pe modul în care bătăile inimii se schimbă atunci când auzim diferite cuvinte în timpul somnului.
Cercetătorii au descoperit că cuvintele relaxante auzite în timpul somnului încetinesc activitatea cardiacă, ceea ce reflectă un somn mai profund, în comparație cu cuvintele neutre, care nu au avut un astfel de efect.
Această descoperire este prezentată în Journal of Sleep Research și aduce lumină asupra interacțiunilor creier-inimă în timpul somnului.
Matthieu Koroma (cercetător postdoctoral al Fondului pentru Cercetare Științifică – FNRS), Christina Schmidt și Athena Demertzi (ambele Asociate de Cercetare FNRS) de la Centrul de Cercetare GIGA Cyclotron de la ULiège, alături de colegii de la Universitatea din Fribourg, au lucrat anterior la un studiu care analiza datele cerebrale (electroencefalograma), arătând că cuvintele relaxante cresc durata somnului profund și calitatea somnului, demonstrând că putem influența pozitiv somnul folosind cuvinte.
Autorii au emis ipoteza că creierul rămâne, de asemenea, capabil să interpreteze informații senzoriale într-un mod care face ca organismul nostru să fie mai relaxat după ce auzim cuvintele relaxante în timpul somnului.
În acest nou studiu, autorii au avut oportunitatea să analizeze activitatea cardiacă (electrocardiograma) pentru a testa această ipoteză și au constatat că inima își încetinește activitatea numai după prezentarea cuvintelor relaxante, dar nu și după cea a cuvintelor de control.
Markerii activității atât cerebrale, cât și ai celei cardiace au fost apoi comparați pentru a vedea în ce măsură au contribuit la modularea somnului prin informații auditive. S-a propus că, într-adevăr, activitatea cardiacă contribuie la felul în care percepem lumea direct, dar astfel de dovezi au fost obținute până acum în starea de veghe, scrie Medical Xpress.
Cu aceste rezultate, cercetătorii de la ULiège au arătat că acest lucru este valabil și în somn, oferind o nouă perspectivă asupra rolului esențial al reacțiilor corporale dincolo de datele cerebrale pentru înțelegerea somnului.
„O mare parte a cercetărilor asupra somnului se concentrează pe creier și rar investighează activitatea corporală”, spune dr. Schmidt.
„Cu toate acestea, noi propunem ipoteza că creierul și corpul sunt conectate chiar și atunci când nu putem comunica în totalitate, inclusiv în somn. Atât informațiile cerebrale, cât și cele corporale trebuie luate în considerare pentru o înțelegere completă a modului în care gândim și reacționăm la mediul nostru”, explică dr. Demertzi.
„Noi am împărtășit metoda noastră gratuit, respectând principiile științei deschise, sperând că instrumentele care au contribuit la această descoperire îi vor inspira și pe alți cercetători să studieze rolul jucat de inimă în alte funcții ale somnului”, susține dr. Koroma.
Această lucrare oferă o abordare mai cuprinzătoare a modulației funcțiilor somnului prin informații senzoriale. Prin investigarea răspunsurilor cardiace la sunete, am putea, de exemplu, să studiem în viitor rolul corpului în modul în care sunetele influențează procesarea emoțională a amintirilor în timpul somnului.
Fumatul are efecte pe termen lung asupra sistemului imunitar
Patru din cinci oameni testați, contaminați cu un pesticid toxic
O afecțiune inflamatorie rară a esofagului devine tot mai întâlnită
Oamenii cu ochii albaștri au un avantaj nebănuit atunci când vine vorba de citit