Cea mai mică stea descoperită vreodată este doar puțin mai mare decât Pământul

Astronomii au raportat nu una, ci două descoperiri stelare incredibile: au găsit cea mai mică stea descoperită vreodată și faptul că aceasta orbitează în jurul companionului său în cel mai scurt interval cunoscut pentru stelele binare, de doar 20,5 minute.

Cea mai mică stea descoperită vreodată face parte dintr-un sistem binar numit TMTS J0526 și se află la 2.760 de ani-lumină de Pământ. J0526B este o stea subgigantă fierbinte și este cu adevărat minusculă.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Are un diametru de doar șapte ori mai mare decât al Pământului. În comparație, diametrul lui Jupiter este de 11,2 ori mai mare decât cel al Pământului, cel al lui Saturn este de 9,5 ori mai mare, iar al lui Neptun este de patru ori mai mare decât cel al Pământului. Aceasta este cea mai mică stea ca volum și totuși este o stea. În acea mică dimensiune se află aproximativ o treime din masa Soarelui, astfel încât această stea minusculă cântărește aproximativ de 350 de ori mai mult decât Jupiter.

Cea mai mică stea descoperită vreodată face parte dintr-un sistem binar

Obiectul mai masiv, J0526A, este o pitică albă care cântărește aproximativ 74% din masa Soarelui. Această stea este bogată în carbon și oxigen, indicând tipul de stea din care a evoluat. Piticele albe sunt destinul stelelor precum Soarele. Nefiind suficient de masive pentru a deveni supernove, stelele mici evoluează în gigante roșii înainte de a-și pierde straturile exterioare, expunând un nucleu degenerat extrem de dens într-un volum nu cu mult mai mare decât al planetei noastre, explică IFL Science.

Cele două obiecte orbitează în jurul celuilalt la fiecare 20,5 minute, cel mai scurt interval orbital cunoscut pentru orice sistem de stele binare.

Observațiile făcute utilizând Tsinghua University-Ma Huateng Telescope for Survey (TMTS) susțin unele viziuni teoretice conform cărora cele mai ușoare subgigante sunt rezultatul unei evoluții diferite față de cele ceva mai grele, deși vorbim încă despre stele cu o masă mai mică de jumătate din masa Soarelui. Găsirea mai multor astfel de obiecte ar putea clarifica mai bine modul în care au ajuns să fie atât de extreme.

Instrumentele cu care pot fi detectate astfel de stele

TMTS a început observațiile în 2020 și până la sfârșitul anului 2023 a studiat peste 27 de milioane de stele. În catalog au fost găsite zeci de surse cu perioade scurte, dar TMTS J0526 a avut cea mai scurtă perioadă. Acest lucru a fost confirmat prin observații ulterioare folosind telescopul Keck I din Hawai’i și Gran Telescopio Canarias (GTC), situat în La Palma.

Observațiile sugerează că pitica albă deformează de fapt steaua subgigantă cu fiecare orbită. Tracțiunea gravitațională tidală întinde steaua mică și strălucitoare, afectându-i luminozitatea. Această schimbare a fost capturată de telescoape. În viitor, această mișcare ar putea fi capturată de observatorul spațial de unde gravitaționale LISA. Astfel de mișcări sunt prea subtile pentru detectoarele actuale.

Studiul a fost publicat în revista Nature Astronomy.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Câte grade sunt pe Lună?

Puterea unei găuri negre ipotetice ar putea crea bomba supremă

Oamenii de știință au descoperit că Luna se micșorează

Oamenii de știință încearcă să descifreze originea cercurilor radio din Univers