Primele testicule crescute în laborator ar putea fi capabile să producă spermă

Pentru prima dată, cercetătorii au reușit să cultive o pereche de testicule în laborator. Create din celule testiculare imature prelevate de la șoareci nou-născuți, primele testicule crescute în laborator s-au dezvoltat rapid, prezentând structuri asemănătoare cu cele observate în testiculele naturale și ar putea fi chiar capabile de producție de spermă.

La fel ca în cazul altor tipuri de organe cultivate în laborator, denumite în mod obișnuit organoide, aceste mini-organe au fost create pentru a le permite cercetătorilor să obțină noi informații despre dezvoltarea și bolile organelor.

• Este posibil ca viața de pe Venus să ajungă acolo de pe Pământ?
• Ce este tulburarea de depersonalizare? Medicii încă încearcă să deslușească misterul

Până acum, oamenii de știință nu aveau un sistem in vitro pentru modelarea testiculelor, iar echipa din spatele experimentului speră să crească înțelegerea asupra funcției sexuale masculine, notează IFLScience.

Primele testicule crescute în laborator ar putea ajuta la tratarea problemelor de fertilitate

„Testiculele artificiale reprezintă un model promițător pentru cercetarea de bază privind dezvoltarea și funcționarea testiculului, ceea ce poate fi translatat în aplicații terapeutice pentru tulburările de dezvoltare sexuală și infertilitate”, a explicat autoarea studiului, dr. Nitzan Gonen.

Pentru a crea primele testicule crescute în laborator, care sunt mici aglomerări de celule care simulează procesele din testiculele reale, cercetătorii au plasat celule testiculare primare de șoarece într-un mediu de creștere special. În decurs de două zile, organele miniaturale au dezvoltat structuri tubulare și modele de organizare celulară asemănătoare celor observate în gonadele reale.

De obicei, organoidele sunt dezvoltate pentru a semăna cu organele în stadiul lor embrionar, totuși autorii studiului au reușit să crească testiculele lor miniaturale într-o stare mai matură. În total, au menținut organoidele timp de nouă săptămâni, în timpul cărora s-au extins în dimensiune înainte de a se prăbuși în cele din urmă, odată cu creșterea cerințelor pentru aprovizionarea cu sânge.

Autorii studiului au acordat o atenție deosebită dezvoltării celulelor Sertoli, care susțin spermatogoniile și au un rol crucial în producția de spermă. În mod important, au constatat că maturizarea acestor celule pe parcursul celor nouă săptămâni s-a asemănat cu maturizarea observată la șoarecii vii.

Cercetătorii subliniază, de asemenea, că deși nouă săptămâni nu par a fi o durată lungă de viață pentru aceste organe, procesul de spermatogeneză în cazul șoarecilor vii durează în mod obișnuit doar aproximativ 35 de zile. Teoretic, așadar, este perfect posibil ca niște organe cultivate în laborator să finalizeze acest ciclu și să producă spermă în acest interval de timp.

O realizare importantă pentru medicină

Până în prezent, autorii studiului nu au reușit să determine dacă organoidele lor pot realiza acest lucru, cu toate că afirmă că experimentele lor au furnizat „primele indicații că aceste organe pot susține intrarea celulelor stem spermatogoniale în meioză”, procesul prin care sunt produși spermatozoizii.

„În acest studiu am dezvoltat organe testiculare din șoareci, dar este foarte posibil ca setările similare să fie aplicate pentru a genera organe testiculare din celulele pre-puberale ale băieților”, scriu cercetătorii. Dacă astfel de organe pot fi produse din celule umane, ar putea oferi o cale către noi tratamente pentru infertilitatea masculină.

„Dacă aceste organe pot imita pe deplin funcționalitatea testiculului adult, ne-am aștepta ca ele să poată produce spermatozoizi haploizi in vitro. Această abilitate ar putea fi revoluționară și le-ar permite pacienților infertili să aibă un copil biologic”, afirmă autorii studiului.

Studiul a fost publicat în International Journal of Biological Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

„Efectul fluturelui” ar putea explica unele dintre cauzele autismului

Stresul financiar afectează sănătatea mai mult decât doliul, arată un studiu

A fost găsită o legătură ciudată între tulburarea obsesiv-compulsivă și moartea prematură

Tot mai multe dovezi arată că boala Alzheimer a fost răspândită prin tratamente care sunt astăzi interzise