Oamenii de știință au dezvoltat un instrument pentru a dezvălui cine este expus la riscul de burnout

În lumea tot mai agitată de astăzi, întrebând pe cineva cum se simte, veți primi adesea un răspuns care include o combinație de obosit și ocupat. Cine este mai expus la riscul de burnout și cum poate afla asta?

Identificarea colegilor care sunt la capătul răbdării, însă, poate necesita mai mult decât o simplă verificare rapidă. Un grup internațional de cercetători a dezvoltat acum un instrument pentru identificarea celor mai expuși la riscul de burnout la locul de muncă.

Denumit oficial Burnout Assessment Tool (BAT), acesta funcționează prin intermediul unei serii de întrebări concepute pentru a evalua starea mentală și fizică a unei persoane la locul de muncă, bazându-se pe răspunsurile auto-raportate.

Deși nu este o afecțiune medicală oficială, burnoutul ne afectează negativ din punct de vedere mintal și fizic, putând duce adesea la alte probleme de sănătate.

Cât de mare este riscul de burnout și cum poți afla dacă ești afectat?

BAT identifică semnele și evaluează riscurile pe baza datelor colectate de la 493 de adulți, calculând un scor pentru anumite simptome în comparație cu media națională a uneia dintre cele șapte țări. Posibilitatea de a identifica acest risc înseamnă că pot fi luate măsuri pentru a preveni burnoutul.

Dacă vreți să știți cât de aproape sunteți de burnout, puteți încerca instrumentul online. Lista țărilor relevante este în prezent limitată la Austria, Belgia, Finlanda, Germania, Irlanda, Japonia și Țările de Jos, necesitând o interpretare creativă a rezultatelor pentru restul lumii.

„Până acum, nu am avut un instrument de măsurare suficient de detaliat pentru utilizare atât în domeniul practicii, cât și în cercetare, care să identifice lucrătorii expuși riscului de burnout”, spune psihologul Leon De Beer, de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU).

Instrumentul examinează domenii precum conflictul muncă-acasă, cantitatea de muncă, satisfacția la locul de muncă și stresul emoțional. Întrebările includ aspecte precum a simți că lucrezi în mod automat la locul de muncă, a te simți trist fără a ști de ce și a avea îndoieli cu privire la valoarea muncii tale, enumeră Science Alert.

Un instrument util atât pe angajați, cât și pentru angajatori

După parcurgerea chestionarului, primiți mai multe scoruri pentru fiecare categorie, ceea ce indică riscul de epuizare profesională. Cercetătorii raportează că 13% dintre cei 493 de norvegieni testați se aflau într-un risc ridicat de epuizare. Încercări similare sunt în desfășurare acum în alte țări.

După cum subliniază cercetătorii, este în cel mai bun interes al angajatorilor să se asigure că echipele funcționează la capacitate maximă.

„Neabordarea riscului de burnout la timp poate avea consecințe pe termen lung”, spune De Beer.

De Beer și colegii săi au observat și unii dintre factorii care cresc riscul de epuizare: printre aceștia se numără așteptările nerealiste, schimbările rapide în instituție, stima de sine scăzută și lipsa oportunităților.

Potrivit cercetătorilor, burnoutul poate duce rapid la extenuare, distanțare mentală și o capacitate redusă de a regla emoțiile. Vestea bună este că problema poate fi tratată și cu cât este recunoscută mai devreme și începute tratamentele, cu atât mai bine. BAT ar trebui să ajute atât angajații, cât și angajatorii să identifice riscul și să abordeze schimbările individuale și instituționale.

„Putem gestiona burnoutul prin tratament individual, dar este de puțin folos dacă oamenii se întorc la un loc de muncă în care cerințele sunt prea mari și sunt puține resurse. În cazul din urmă, este foarte probabil ca angajatul să se îmbolnăvească din nou”, spune psihologul Marit Christensen, de la NTNU.

Cercetarea a fost publicată în Scandinavian Journal of Psychology.

Vă recomandăm să citiți și:

Alcoolul băut înainte de culcare poate cauza reducerea somnului REM

Cercetătorii au identificat o nouă mutație care ar declanșa lupus

Tehnica de flirt care funcționează de cele mai multe ori, potrivit științei

Care este mâncarea delicioasă care ne crește riscul de Alzheimer?