Oamenii au privit dintotdeauna înspre cer, folosind stelele ca metodă de navigație sau alinare spirituală. Fiecare civilizație umană a privit spre stele și a folosit mișcările cerești pentru a măsura timpul și pentru a-și găsi scopul în viață.
Această poftă de necontenit pentru cunoaștere, combinată cu avansul tehnologic, a făcut posibilă călătoria în spațiul cosmic. Astfel, visurile au devenit realitate după cel de-Al Doilea Război Mondial, Revoluția Industrială, Războiul Rece și exploatare la scară largă a resurselor Pământului.
Visul zborului spațial a început odată cu lansarea lui Sputnik-1 de către Uniunea Sovietică, iar apoi s-a extins odată cu aselenizarea misiunii americane Apollo 11 în 1969.
Șase decenii mai târziu, oamenii își fac planuri pentru turism spațial, misiuni selenare și marțiene, precum și mineritul pe Lună.
Potrivit NASA, „Luna deține sute de miliarde de dolari de resurse neexploatate”, inclusiv apă, heliu-3 și metale rare folosite în dispozitivele electronice.
Iar acum, Antropocenul, epoca impactului uman, ajunge și pe Lună.
Argumentele pentru Epoca Antropocenului pe Lună sunt interesante. Poate fi argumentat faptul că, încă de la primul contact al omului cu suprafața selenară, impactul antropogenic a existat. Acest impact este așteptat să crească dramatic, iar asta reprezintă o justificare pentru declararea unei noi epoci geologice pe Lună.
NASA estimează că există deja peste 227.000 de kilograme (adică 227 de tone) de gunoi pe Lună, cel mai mult rămas în urmă de la misiuni spațiale, inclusiv de la rovere și alte echipamente, excremente, statui, mingi de golf, cenușă umană și steaguri, printre alte obiecte.
Un număr tot mai multe de misiuni pe Lună pentru extragerea de resurse ar putea distruge mediul selenar. Astfel, ajungem să oglindim ce am făcut deja pe Pământ. Oamenii au folosit această colecție de „resurse naturale” și au produs suficientă risipă și distrugere încât să ajungem la cea de-a șasea extincție în masă.
Societatea umană, bazată pe risipă, a dus nu doar la distrugerea habitatului pe Pământ, dar acum face la fel și pe Lună și în Spațiu, argumentează un grup de savanți, citat de ScienceAlert.
Conform acestora, omenirea trebuie să se gândească bine de ce anume are nevoie cu adevărat. Fără un sistem funcțional pe Pământ, inclusiv biodiversitate și natură, nu vom putea să supraviețuim.
Ultimele fotografii făcute de sonda Japoniei pe Lună înainte să intre în hibernare
Japonia este cea de-a cincea țară din lume care ajunge pe Lună, dar nu se știe pentru cât timp