Salata de pe Stația Spațială Internațională nu este atât de sănătoasă pe cât s-a crezut

Cercetătorii de la Universitatea din Delaware, SUA analizează modul în care plantele cultivate în spațiu sunt mai predispuse la infecții cu Salmonella în comparație cu plantele care nu sunt cultivate în spațiu sau care sunt cultivate în simulări de gravitație.

Au trecut mai bine de trei ani de când Administrația Națională pentru Aeronautică și Spațiu (NASA) a făcut din salata cultivată în spațiu un element principal în meniul astronauților de la bordul Stației Spațiale Internaționale. Astronauții se pot bucura de o salată, cultivată în camere de control la bordul ISS care țin cont de temperatura ideală, cantitatea de apă și lumina de care plantele au nevoie pentru a se maturiza.

• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
• Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?

Există însă o problemă. Stația Spațială Internațională are o mulțime de bacterii și ciuperci patogene. Mulți dintre acești microbi ce provoacă boli pe ISS sunt foarte agresivi și pot coloniza cu ușurință țesuturile salatei și ale altor plante. Odată ce mănâncă salată care a fost invadată de E. coli sau Salmonella, oamenii se pot îmbolnăvi.

NASA și companii private investesc miliarde de dolari în explorarea spațiului

Având în vedere că în fiecare an NASA și companii private precum SpaceX investesc miliarde de dolari în explorarea spațiului, unii cercetători sunt îngrijorați de faptul că un focar de toxiinfecție alimentară la bordul Stației Spațiale Internaționale ar putea afecta grav misiunile.

În cadrul unei noi cercetări publicate în Scientific Reports, cercetătorii de la Universitatea din Delaware au cultivat salată verde în condiții care au imitat mediul imponderabil de la bordul Stației Spațiale Internaționale.

Stația Spațială Internațională are o mulțime de bacterii și ciuperci

Plantele sunt maeștri în a simți gravitația și folosesc rădăcinile pentru a o găsi. Plantele cultivate la UD au fost expuse la microgravitație simulată prin rotație. Cercetătorii au descoperit că acele plante supuse microgravitației fabricate erau de fapt mai predispuse la infecții cu un agent patogen uman, Salmonella.

Stomatele, porii minusculi din frunze și tulpini prin care plantele respiră, se închid în mod normal pentru a apăra o plantă atunci când aceasta simte un factor de stres – cum ar fi o bacterie – în apropiere, a declarat Noah Totsline, un absolvent al Departamentului de Științe ale Plantelor și Solului din UD. Atunci când au adăugat bacterii la salată în simularea lor de microgravitație, cercetătorii au descoperit că frunzele și-au deschis larg stomatele în loc să le închidă, scrie Phys.org.

„Faptul că acestea rămâneau deschise atunci când le prezentam ceea ce ar părea a fi un stres a fost cu adevărat neașteptat”, a declarat Totsline.

Totsline, autorul principal al ambelor lucrări, a lucrat cu profesorul de biologie vegetală Harsh Bais, precum și cu profesorul de siguranță alimentară microbiană Kali Kniel și Chandran Sabanayagam de la Delaware Biotechnology Institute. Echipa de cercetare a folosit un dispozitiv numit clinostat pentru a roti plantele la viteza unui pui la rotisor pe o rotiță.

Plantele folosesc rădăcinile pentru a găsi gravitația

Nu a fost o microgravitație adevărată, a spus Totsline, dar și-a făcut treaba pentru a ajuta plantele să-și piardă simțul direcției. În cele din urmă, cercetătorii au descoperit că se pare că Salmonella poate invada mai ușor țesutul frunzelor în condiții simulate de microgravitație decât în condiții tipice de pe Pământ.

În plus, Bais și alți cercetători de la UD au demonstrat utilizarea unei bacterii ajutătoare numită B. subtilis UD1022 în promovarea creșterii și a capacității plantelor împotriva agenților patogeni sau a altor factori de stres, cum ar fi seceta.

Ei au adăugat UD1022 la simularea de microgravitație care pe Pământ poate proteja plantele împotriva Salmonella, gândindu-se că aceasta ar putea ajuta plantele să se ferească de Salmonella în microgravitație.

În schimb, ei au descoperit că bacteria nu a reușit de fapt să protejeze plantele în condiții similare celor din spațiu, ceea ce ar putea proveni din incapacitatea bacteriei de a declanșa un răspuns biochimic care ar forța o plantă să își închidă stomatele.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Bărbatul care a contactat Stația Spațială Internațională cu o antenă făcută de el

Au trecut 25 de ani de când a fost lansată Stația Spațială Internațională

Stația Spațială Internațională, tot mai aproape de sfârșit: au fost cei 25 de ani de activitate doar o risipă?

China își extinde stația spațială cu încă trei module