În 2007, Steve Jobs a prezentat publicului iPhone. Din acel moment, oamenii și-au schimbat obiceiurile și au devenit aproape dependenți de telefonul mobil.
Totuși, în ciuda omniprezenței lor, există încă multe lucruri pe care nu le știm despre modul în care ne afectează smartphone-urile pe care îl ținem în mână întreagă zi.
Îi îndepărtează pe oameni unii de alții sau îi ajută să se conecteze cu ceilalți? Îi afectează pe copii în mod diferit față de adulți? Și cum putem să ne îndepărtăm de telefoanele noastre dacă întreaga noastră viață este legată de ele?
Deocamdată nu există un consens general acceptat din acest punct de vedere, mai ales pentru că studiile trag concluzii diferite, potrivit The Guardian. Mai mulți experți au încercat să răspundă unor întrebări-cheie cu privire la dezavantajele folosirii unui telefon mobil.
Dr. Gloria Mark, profesor de informatică la Universitatea California: „Ne reduce timpul de interacțiune socială pe care oamenii îl au unii cu alții. După părerea mea, oamenii își pierd capacitatea de a dezvolta relații profunde cu alte persoane. De fapt, unde este atenția lor? Este pe social media, iar social media poate întreține relațiile, dar nu le va permite oamenilor să dezvolte relații profunde și semnificative”.
Anna Lembke, profesor de psihiatrie la Facultatea de Medicină Stanford: „Pentru că mulți oameni se simt prinși în vârtejul unei suprautilizări compulsive. Unii oameni chiar își urăsc telefoanele, dar totuși se străduiesc să le reducă utilizarea. În 2021, adulții din SUA au petrecut în opt ore cu media digitală în fiecare zi. Un număr tot mai mare de dovezi arată că, cu cât o persoană petrece mai mult timp consumând media digitală în fiecare zi, cu atât este mai probabil să se lupte cu depresia și anxietatea. Observăm clinic că, atunci când pacienții deprimați și anxioși petrec mai puțin timp online, starea de spirit și anxietatea se îmbunătățesc fără ca noi să fi făcut vreo altă intervenție.”
Anna Lembke: „Creierul copiilor trece printr-un proces rapid de dezvoltare în care circuitele pe care le folosesc cel mai puțin sunt eliminate, iar circuitele pe care le folosesc cel mai des devin mai eficiente printr-un proces numit mielinizare. Prin urmare, copilăria și adolescența reprezintă o perioadă critică de construire a circuitelor neuronale care vor oferi scheletul pentru creierul adult.
Dacă cei mici își petrec tot timpul online, ei vor avea o schelă neuronală complexă și elaborată pentru acest lucru, dar nu și pentru alte activități importante, cum ar fi toleranța la frustrare, socializarea, conexiunea minte-corp etc. De asemenea, adolescenții sunt extrem de sensibili la indicii sociale și, prin urmare, sunt mai susceptibili de a fi influențați de efectul de contagiune socială al Internetului.”
Amy Orben, psiholog, Universitatea Cambridge: „Atunci când proiectăm infrastructura publică, luăm în considerare designul și avem reglementări și procese decizionale care sunt, în mod inerent, publice. Problema cu tehnologia este că avem de-a face cu o infrastructură privată – dar într-un fel publică – în care aceste decizii sunt luate în spatele ușilor închise de persoane care au motivații diferite, inclusiv profitul. Doar pentru că recunosc complexitatea impactului nu înseamnă că nu cred că nu ar trebui să facem mai mult pentru a ne asigura că infrastructura noastră publică în legătură cu modul în care interacționăm online este sigură și adecvată.”
A fost creat lemnul transparent pentru ecrane de telefoane și ferestre
Cum ar putea telefoanele să detecteze intoxicația cu alcool?
S-a confirmat: radiațiile telefoanelor afectează cantitatea și calitatea spermatozoizilor
Prima destinație turistică din lume care interzice telefoanele