Misiunea solară Aditya-L1 a Indiei a ajuns pe orbita Soarelui

Misiunea solară Aditya-L1 a Indiei a intrat pe orbita Soarelui după o călătorie de patru luni, reprezentând cel mai recent succes din rândul ambițiilor de explorare spațială ale celei mai populate țări din lume.

Misiunea solară Aditya-L1 a fost lansată în septembrie 2023 și transportă o serie de instrumente destinate măsurării și observării straturilor exterioare ale Soarelui.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

Ministrul științei și tehnologiei din India, Jitendra Singh, a declarat pe rețelele sociale că sonda a ajuns pe orbita sa finală „pentru a descoperi misterele conexiunii Soare-Pământ”.

Misiunea solară Aditya-L1 a ajuns la destinație

SUA și Agenția Spațială Europeană au trimis numeroase sonde către centrul Sistemului Solar, începând cu programul Pioneer al NASA în anii 1960. Japonia și China au lansat, de asemenea, propriile lor misiuni de observare solară pe orbita Pământului.

Cu toate acestea, cea mai recentă misiune a Organizației de Cercetare Spațială Indiană (ISRO) este prima misiune de acest gen din Asia plasată pe orbita Soarelui, scrie The Guardian.

Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, a salutat acest lucru drept un alt moment de referință în programul spațial al țării. „Este o mărturie a devotamentului neîntrerupt al oamenilor noștri de știință. Vom continua să urmărim noi frontiere ale științei în beneficiul umanității”, a declarat el pe rețelele sociale.

Aditya, numită după o divinitate hindusă a soarelui, a călătorit 1,5 milioane de kilometri, 1% din distanța dintre Pământ și Soare. Acum se află într-un punct în care forțele gravitaționale ale ambelor corpuri celeste se anulează reciproc, permițându-i să rămână pe o orbită stabilă în jurul Soarelui.

Planurile spațiale ambițioase ale Indiei

Sonda, care a costat 48 de milioane de dolari, va studia ejecțiile de masă coronală, un fenomen periodic în care se eliberează mari descărcări de plasmă și energie magnetică din atmosfera Soarelui. Aceste explozii sunt atât de puternice încât pot ajunge pe Pământ și pot perturba funcționarea sateliților.

Misiunea vizează și să arunce lumină asupra dinamicii mai multor alte fenomene solare prin imagini și măsurători ale particulelor din atmosfera superioară a Soarelui.

India are un program spațial cu buget comparativ redus, dar care a crescut ca mărime și avânt din 2008, când țara a trimis prima sondă pentru a orbita Luna. În august anul trecut, India a devenit prima țară care a plasat o navă fără echipaj în apropierea polului sud selenar, o regiune în mare parte neexplorată, și a patra țară care a aselenizat.

India a devenit prima țară asiatică care a plasat o navă în orbită în jurul lui Marte în 2014 și se așteaptă să lanseze o misiune de trei zile cu echipaj în orbita Pământului mai târziu în acest an.

India planifică, de asemenea, o misiune comună cu Japonia pentru a trimite o altă sondă pe Lună până în 2025 și o misiune orbitală către Venus în următorii doi ani.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit „un râu uimitor de stele” care curge prin spațiul intergalactic

Oamenii de știință vor să declare o nouă epocă pe Lună

O rachetă propulsată cu bălegar a fost testată cu succes în Japonia

Sonda Voyager 1 trimite mesaje ciudate din spațiul interstelar, iar NASA nu știe ce să facă