Jeturile de plasmă din magnetosferă sunt fluxuri rapide de plasmă care se formează în regiunea dintre câmpul magnetic al unei planete și vântul solar, fluxul de particule încărcate provenind de la Soare. Aceasta este o zonă de magnetism aparte în care liniile de câmp sunt slabe și neregulate, iar jeturile au un rol important. Aceste evenimente temporare au fost descoperite în jurul Pământului și al planetei Marte, iar acum cercetătorii raportează jeturile magnetice ale lui Jupiter.
Cel mai mare planetă din Sistemul Solar are un câmp magnetic de 20.000 de ori mai puternic decât cel al Pământului. Dacă am putea vedea cu ochiul liber radiația pe care o creează, ar părea de trei ori mai mare decât Soarele sau Luna pe cer: o magnetosferă atât de mare încât începe să se opună vântului solar la 3 milioane de kilometri de planetă, punctează IFLScience.
În acest mediu incredibil, cercetătorii au descoperit jeturile magnetice ale lui Jupiter, în număr de nu mai puțin de trei.
Datele de la Voyager 2, care a vizitat planeta Jupiter în 1979, au fost reanalizate de astronomii de la Institutul de Tehnologie din Harbin (China). Aceștia raportează dovezi pentru prezența a trei astfel de jeturi, unul îndreptat spre Soare și două îndreptate în sens opus.
Aceste jeturi se extind de la arcul de șoc, regiunea în care vântul solar se lovește de câmpul magnetic. Particulele solare sunt încălzite și încetinite de câmpul magnetic, în acest caz, cel al planetei Jupiter.
Echipa a comparat dimensiunea acestor jeturi cu dimensiunea arcului de șoc din jurul planetelor Jupiter, Marte și Pământ. Se pare că dimensiunile acestor jeturi de plasmă sunt proporționale cu dimensiunea arcului de șoc. Astfel, Jupiter și magnetosfera sa masivă au jeturi masive, în timp ce interacțiunea mai modestă a lui Marte cu vântul solar, planeta neavând un câmp magnetic extins, produce jeturi mult mai mici.
Găsirea jeturilor în jurul unei puteri magnetice precum Jupiter nu este revoluționară, dar observații tentante ale jeturilor au fost observate și în jurul lui Mercur. Cea mai mică planetă din sistemul nostru solar are un câmp magnetic foarte slab, de aproximativ 1,1% din câmpul magnetic al Pământului. Echipa a analizat datele de la Cassini, o misiune internațională către Saturn, și analiza sugerează că structuri similare ar putea exista și în jurul lui Saturn.
Cu toate că datele de la Mercur și Saturn nu sunt la fel de consistente ca celelalte, echipa crede că acest comportament al plasmei este foarte comun printre planete și că jeturile ar putea chiar interacționa cu sateliții gigantului gazos.
De exemplu, Titan ar călători în acea regiune a magnetosferei lui Saturn când se află în partea iluminată de Soare a planetei. Cu toate acestea, detaliile acestor comportamente vor necesita mai multe studii.
Studiul a fost publicat în Nature Communications.
Pământul are un „sistem de apărare ascuns” ce protejează împotriva asteroizilor
Ar putea exista milioane de „stele oglindă” invizibile în Calea Lactee
Sute de stele au dispărut fără urmă! Ce s-ar fi întâmplat cu ele?
O nouă teorie a materiei întunecate explică două enigme din astrofizică