O analiză a imaginilor limbilor umane sugerează că fiecare dintre noi ar putea avea o „amprentă” unică a limbii, la fel cum avem amprente digitale individuale, arată o analiză recentă.
Cercetarea ar putea ajuta la clarificarea motivelor pentru care preferințele alimentare ale oamenilor pot fi atât de variate și ar putea ajuta la conceperea unor alternative mai sănătoase, dar delicioase, la alimentele grase sau pline de zahăr.
Cu o lungime medie de aproximativ 10 cm, fiind vizibile doar două treimi din față, limbile noastre sunt organe complexe și sofisticate, acoperite de sute de muguri mici, cunoscuți sub numele de „papile”. Unele dintre aceste proeminențe conțin papilele gustative, în timp ce altele permit limbii noastre să simtă textura, frecarea, lubrifierea și atingerea.
„Aceste funcții senzoriale sunt esențiale pentru manipularea și transportul alimentelor și al lichidelor în gură”, a declarat Rayna Andreeva, doctorand la Universitatea din Edinburgh și care a condus cercetarea.
De asemenea, ele pot influența reacțiile noastre psihologice la mâncare – de exemplu, gradul de satisfacție pe care îl simțim după ce mâncăm pare să fie influențat de percepția noastră asupra fricțiunii și lubrifierii, la fel ca și preferința noastră pentru anumite alimente, cum ar fi ciocolata, potrivit The Guardian.
Totuși, în timp ce funcția privind gustul a fost bine studiată, se știe mult mai puțin despre diferențele de formă, dimensiune și model ale papilelor de la un individ la altul.
Pentru a investiga, Andreeva și colegii săi au „antrenat” modele computerizate de Inteligență Artificială pentru a învăța din mii de scanări microscopice ale papilelor individuale, luate din matrițe de silicon ale limbilor a 15 persoane, cartografiind dimensiunea, caracteristicile și localizarea lor pe suprafața limbilor.
Cercetarea a arătat că o singură papilă poate prezice sexul și vârsta cuiva cu o precizie de până la 67% – 75%. Deși sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma acest lucru la un număr mai mare de persoane, studiul oferă unele dintre primele dovezi că papilele limbii ar putea acționa ca identificatori unici, au spus autorii.
„Am fost surprinși să vedem cât de unice sunt aceste caracteristici de mărimea unui micron pentru fiecare individ în parte”, a declarat autorul principal, profesorul Rik Sarkar de la Universitatea din Edinburgh.
Studierea modului în care distribuția papilelor variază între indivizi și populații ar putea oferi noi informații despre motivul pentru care anumitor persoane (sau grupuri) le plac anumite alimente mai mult decât altele, dar și despre modul în care caracteristicile limbii se corelează cu diverse afecțiuni medicale.
Cum ne ajută mâncarea să prevenim depresia?
Românii sunt campionii Europei atunci când vine vorba de cheltuit bani pe mâncare
Microplasticele, prezente în aer, apa de băut și mâncare. Cum reducem expunerea?