O priveliște nemaivăzută cu luna Io a lui Jupiter, dezvăluită cu sonda Juno de la NASA

În timpul celei de-a 57-a treceri pe lângă Jupiter, sonda Juno a NASA s-a apropiat mai mult decât oricare altă misiune din ultimele două decenii și a surprins imagini nemaivăzute cu luna Io.

Trecând la doar aproximativ 1.500 de kilometri de acest satelit natural, care este cel mai activ corp vulcanic din Sistemul Solar, în ziua de sâmbătă, 30 decembrie 2023, Juno a reușit să captureze imagini nemaivăzute cu luna Io. Singura dată când o sondă spațială s-a apropiat mai mult de Io a fost în 2001, când sonda Galileo a NASA a trecut la 181 de kilometri deasupra polului sud al lui Io.

Juno, lansată la 5 august 2011, a ajuns la Jupiter și la sistemul său de luni pe 4 iulie 2016, după o călătorie de 2,8 miliarde de kilometri, și a capturat șase imagini ale lui Io pentru a încheia în mare stil anul 2023. Unele sunt alb-negru, în timp ce altele sunt color. Scopul trecerii apropiate nu a fost doar să obțină imagini incredibile, ci și să colecteze date importante despre Io și despre vulcanismul său.

Imagini nemaivăzute cu luna Io, publicate de NASA

„Prin combinarea datelor de la această trecere cu observațiile noastre anterioare, echipa științifică Juno studiază modul în care variază vulcanii lui Io. Căutăm cât de des erup, cât de strălucitori și de fierbinți sunt, cum se schimbă forma fluxului de lavă și cum este legată activitatea lui Io de fluxul de particule încărcate din magnetosfera lui Jupiter”, a declarat Scott Bolton, investigator principal al misiunii Juno și cercetător la Southwest Research Institute (SUA), într-un comunicat emis înainte de trecere.

NASA a împărtășit câteva dintre imaginile incredibile ale lui Io pe feed-ul său X (fostul Twitter). În legătură cu o imagine monocromă impresionantă a lunii extrem de vulcanice, agenția spațială a scris că „instrumentul JunoCam de la bordul misiunii noastre #JunoMission a obținut șase imagini ale lunii Io a lui Jupiter în timpul întâlnirii apropiate de astăzi. Această vedere alb-negru a fost realizată la o altitudine de aproximativ 2.500 de kilometri”.

Io își câștigă statutul de cel mai activ corp vulcanic din sistemul nostru solar datorită gravitației imense a lui Jupiter, cea mai masivă planetă din Sistemul Solar, în plus față de influența gravitațională a celorlalte mari luni joviene ,  Europa, Ganymede și Callisto.

Împreună, lunile joviene și Jupiter trag și împing Io, generând forțe de maree. Aceste forțe de maree sunt atât de imense încât pot determina suprafața lui Io să se flexeze cu intensitate, să se înalțe și să coboare cu extreme de până la 100 de metri, scrie Space.com.

Modul în care luna Io influențează întreg sistemul Jovian

Ca rezultat, suprafața lui Io, un corp de aproximativ de aceeași mărime cu Luna Pământului, este acoperită de sute de vulcani activi care scuipă lavă la înălțimi de zeci de kilometri. O parte dintre aceste particule scapă din atmosfera subțire și lipsită de apă a lunii joviene și sunt apoi capturate de câmpurile magnetice ale lui Jupiter, formând un tor fierbinte de plasmă în jurul planetei gigantice gazoase. Și aceasta este doar una dintre modalitățile în care vulcanismul lui Io poate influența întregul sistem Jovian, exemplificând motivul pentru care datele colectate de sonda Juno sunt atât de valoroase pentru cercetătorii planetari.

Nu va trece mult timp până când Juno va face o altă trecere apropiată de Io. Sonda spațială va trece din nou la aproximativ 1.500 de km de suprafața vulcanică a acestei luni joviene pe 2 februarie 2024.

Și, de fapt, aceea nu va fi ultima oară când Juno va face o trecere apropiată de Io, dar aceste treceri vor deveni din ce în ce mai îndepărtate, începând cu o trecere la aproximativ 11.000 de km distanță de Io și culminând cu o ultimă trecere la aproximativ 100.000 de km.

După ultima trecere pe lângă Io, Juno va ajunge la finalul misiunii sale extinse (misiunea sa principală s-a încheiat în iulie 2021) în septembrie 2025. În acest moment, sonda va fi intenționat aruncată în atmosfera lui Jupiter, încheindu-și studiul de 9 ani al gigantului gazos și al lunilor sale.

Catalogul complet al imaginilor brute ale lui Io din decembrie 2023 este disponibil pe site-ul misiunii Juno.

Vă recomandăm să citiți și:

Pământul are un „sistem de apărare ascuns” ce protejează împotriva asteroizilor

Ar putea exista milioane de „stele oglindă” invizibile în Calea Lactee

Sute de stele au dispărut fără urmă! Ce s-ar fi întâmplat cu ele?

O nouă teorie a materiei întunecate explică două enigme din astrofizică