Descoperire majoră: Ce efecte are postul intermitent asupra creierului uman?

Cercetătorii care încearcă să abordeze criza actuală de obezitate au făcut o descoperire importantă: postul intermitent schimbă creierul.

Postul intermitent duce la schimbări semnificative atât în intestine, cât și în creier, ceea ce poate deschide noi opțiuni pentru menținerea unei greutăți sănătoase.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Cercetătorii din China au studiat 25 de voluntari considerați obezi pe o perioadă de 62 de zile, în timpul căreia aceștia au participat la un program de restricție energetică intermitentă (IER), un regim care implică controlul atent al aportului caloric și post în unele zile.

Nu numai că participanții la studiu au scăzut în greutate (7,6 kilograme, adică 7,8% din greutatea lor corporală, în medie), dar au existat și dovezi de schimbări în activitatea regiunilor legate de obezitate ale creierului și schimbări ale compoziției bacteriilor intestinale.

Postul intermitent schimbă creierul

„Aici arătăm că o dietă IER schimbă axa creier-intestin-microbiom uman. Schimbările observate în microbiomul intestinal și în activitatea din regiunile creierului legate de dependență în timpul și după scăderea în greutate sunt extrem de dinamice și cuplate în timp”, spune cercetătorul în domeniul sănătății Qiang Zeng.

În prezent, nu este clar de ce postul intermitent schimbă creierul sau dacă intestinul influențează creierul sau invers. Cu toate acestea, știm că intestinele și creierul sunt strâns legate, așa că tratarea anumitor regiuni ale creierului ar putea fi o modalitate de a controla aportul de alimente.

Schimbările în activitatea creierului, observate prin scanări de rezonanță magnetică funcțională (RMNf), au fost în regiuni cunoscute ca fiind importante în reglarea poftei de mâncare și a dependenței, cum ar fi girusul frontal orbital inferior.

Mai mult, schimbările microbiomului intestinal, analizate prin probe de scaun și măsurători ale sângelui, au fost legate de anumite regiuni ale creierului, notează Science Alert.

De exemplu, bacteriile Coprococcus comes și Eubacterium hallii au fost asociate negativ cu activitatea din girusul frontal orbital inferior stâng, o zonă implicată în funcția executivă, inclusiv voința noastră în ceea ce privește aportul alimentar.

Intestinele și creierul sunt strâns legate între ele

„Se crede că microbiomul intestinal comunică cu creierul într-un mod complex și bidirecțional”, spune Xiaoning Wang, de la Centrul Clinic de Geriatrie din China.

„Microbiomul produce neurotransmițători și neurotoxine care ajung la creier prin nervi și circulația sanguină. La rândul său, creierul controlează comportamentul alimentar, în timp ce substanțele nutritive din dieta noastră schimbă compoziția microbiomului intestinal”, a adăugat Wang.

Se estimează că peste un miliard de oameni din întreaga lume sunt acum obezi, ceea ce duce la un risc crescut pentru o multitudine de probleme de sănătate diferite, de la cancer la boli de inimă. Aflarea mai multor informații despre modul în care creierii și intestinele noastre sunt dependente una de cealaltă ar putea aduce o diferență imensă în prevenirea și reducerea eficientă a obezității.

„Următoarea întrebare la care trebuie să răspundem este despre mecanismul precis prin care microbiomul intestinal și creierul comunică la persoanele obeze, inclusiv în timpul scăderii în greutate. Care microbiom și regiuni ale creierului sunt critice pentru scăderea în greutate și pentru menținerea unei greutăți sănătoase?”, spune Liming Wang, de la Academia Chineză de Științe.

Cercetarea este publicată în Frontiers in Cellular and Infection Microbiology.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu descoperă un dezavantaj surprinzător al exercițiilor fizice

Dispozitivul care poate menține creierul viu fără corp

Creierul copiilor este modelat de timpul petrecut pe dispozitive digitale, arată studiile

Un studiu arată că magicienii sunt mai puțin predispuși la tulburări mintale