Aviz amatorilor! Celulele din sânge pot exploda în timpul lansărilor cu racheta

În cele aproximativ opt minute necesare pentru a lansa o ființă umană de pe fața planetei noastre către orbită, corpul acesteia se confruntă cu o forță gravitațională copleșitoare, ce nu seamănă cu nimic resimțit pe Pământ. Ce legătură are acest lucru cu anemia spațială?

Oamenii de știință care lucrează cu Centrifuga de Diametru Mare a Observatorului Spațial European testează acum dacă o lansare masivă poate slăbi membranele celulelor sanguine ale unui astronaut, punându-le în pericol de explozie.

• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
• Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?

Dacă acest lucru se dovedește a fi adevărat, ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care astronauții tind să sufere de „anemia spațială”.

Ce este anemia spațială?

Studiile arată că organismul uman distruge cu aproximativ 54% mai multe celule roșii sanguine în timpul călătoriilor spațiale decât ar face-o în mod normal pe Pământ, reducând disponibilitatea transportatorilor de fier în fluxul sanguin.

Cercetătorii cred că acesta este motivul pentru care astronauții experimentează adesea oboseală, slăbiciune sau amețeli când se întorc la gravitația normală. Celulele lor sanguine încă se ajustează de la o viață în microgravitație, explică Science Alert.

„Majoritatea studiilor existente au fost făcute în microgravitație”, explică liderul echipei, Georgina Chávez, de la Universidad Católica Boliviana ‘San Pablo’ (Bolivia).

„Am crezut că, de fapt, astronauții trec prin două schimbări majore ale corpului în timpul zborului spațial: pentru a ajunge în microgravitație, ei trec mai întâi printr-o perioadă scurtă, dar intensă, de hipergravitație. Așa că am decis să investigăm efectele pe care această fază inițială ar putea să le aibă în ceea ce privește hemoliza ulterioară în spațiu”, spune ea.

Hipergravitație

Inspirația pentru cercetare a venit în 2022, când o altă echipă de oameni de știință a descoperit că celulele sanguine pot să se rupă în microgravitație și pot contribui astfel la anemia spațială.

Chávez și echipa ei s-au întrebat dacă ceva similar s-ar putea întâmpla în hipergravitație, așa că au decis să afle. Experimentele lor implică o centrifugă cu un diametru de 8 metri, deținută de ESA și situată în Țările de Jos. Aceasta poate simula o hipergravitație de până la 20 de ori gravitația Pământului.

Se știa că zborul spațial exercită forțe de gravitație de trei până la șase ori gravitația Pământului. Pentru a simula acest tip de experiență, Chávez și colegii ei fixează celulele roșii sanguine umane, care sunt scăldate în soluții hipotonice, pe centrifugă. Dispozitivul este apoi rotit la viteze care simulează gravitația normală de pe Pământ, precum și la 7,5 și 15 gravitații terestre.

Fiecare test durează 10 minute, 30 de minute sau 60 de minute. Celulele sanguine sunt apoi analizate pentru a vedea în ce stare se află. Cercetarea este în desfășurare, așa că încă nu știm ce se întâmplă cu celulele sanguine după o tură cu centrifuga. Cu toate acestea, există motive să se bănuiască că vor apărea schimbări.

Studiile anterioare pe șoareci au descoperit că celulele albe din sânge pot fi distruse în condiții de hipergravitație, iar hipergravitația arată, de asemenea, semne de slăbire a celulelor care formează o barieră între fluxul sanguin și creier la șoareci.

Suprafața internă a vaselor de sânge, care ajută la controlul supraviețuirii, proliferării, morții și migrației celulelor, arată semne de stres cauzat de hipergravitație. Oamenii de știință știu surprinzător de puține lucruri despre cum influențează schimbările de gravitație organismul uman.

Echipa lui Chávez și-a propus să umple acest gol de informații.

Vă recomandăm să citiți și:

Coafarea părului ar putea avea efecte nedorite pentru sănătate

Medicamentele pentru alergii ar putea ajuta la tratarea cancerului pulmonar

Test de cultură generală. Cât timp pot oamenii să-și țină respirația sub apă?

Alimentele ultraprocesate nu sunt mai atractive în ochii noștri! Atunci de ce le mâncăm?