Fața nevăzută a Lunii este mai conductivă, a descoperit o misiune sud-coreeană

Există ceva ciudat în legătură cu fața nevăzută a Lunii, au concluzionat oamenii de știință pe baza datelor furnizate de sonda coreeană Pathfinder Lunor Orbiter. Rezultatele nu au fost încă publicate, dar sugerează o discrepanță între conductivitatea celor două fețe ale Lunii, iar până acum nu există o explicație plauzibilă.

Alături de misiunile din Statele Unite, China, India și Japonia, Institutul de Cercetare Aerospațială din Coreea are un orbitor în jurul satelitului nostru de un an. Supranumită Danuri, misiunea dovedește că există multe lucruri pe care națiunile mai mari le-au ratat.

Deși institutul este rezervat în ceea ce privește rezultatele obținute în acest timp, jurnalul Nature a fost anunțat în avans cu privire la o parte din ceea ce a fost descoperit.

Luna nu are un câmp magnetic la fel ca Pământul

Descoperirea majoră a fost făcută împreună cu doi dintre sateliții mai mici ai NASA. Luna nu are un câmp magnetic global așa cum are Pământul, deși a avut cândva. Cu toate acestea, la fel ca Marte, ea are câteva câmpuri locale intrigante.

Anomaliile magnetice din vârtejurile lunare îi interesează atât de mult pe oamenii de știință încât NASA a luat în considerare o misiune exclusiv pentru a le explora, folosind doi sateliți mici legați între ei pe o distanță de 180 de kilometri.

Explorarea Lunii devine o afacere globală

În mod neașteptat, însă, Danuri a descoperit câmpuri magnetice mai răspândite pe partea îndepărtată, ceea ce indică o conductivitate mai mare în adâncul Lunii. Profesorul Ian Garrick-Bethell de la Universitatea din California, Santa Cruz, a declarat pentru Nature că acest lucru ,,nu are sens”.

Cele două motive la care se pot gândi oamenii de știință ar fi dacă partea îndepărtată ar fi mai fierbinte sau dacă ar exista mai multă apă sub suprafața de pe acea parte.

Misiunea transportă, de asemenea, un detector de raze gamma, ceea ce i-a permis să capteze cea mai strălucitoare explozie de raze gamma din toate timpurile în timp ce se afla încă în drum spre Lună, în octombrie 2022.

Un succes mai așteptat din proiect implică explorarea adâncimilor craterelor din apropierea polilor Lunii. Acestea sunt de interes pentru astronomi deoarece se crede că gheața supraviețuiește pe fundul lor. Cu toate acestea, aceeași lipsă de lumină solară care a asigurat longevitatea gheții face ca aceste zone să fie, de asemenea, greu de văzut.

O conductivitate mai mare pe fața nevăzută a Lunii

„ShadowCam” a lui Dunari este atât de sensibilă încât poate fotografia aceste locații folosind lumina de pe Pământ sau cea împrăștiată de munții din apropiere mult mai bine decât oricine altcineva până acum.

Fără resursele necesare pentru a trimite oameni pe Lună, cel puțin în curând, națiuni precum Coreea de Sud încearcă să umple nișele științifice lăsate neocupate de marile puteri spațiale.

Cele mai multe dintre acestea se referă la latitudini înalte, astfel că Danuri se află pe o orbită care o duce deasupra polilor, mai degrabă decât pe o orbită mai ecuatorială, așa cum favorizau misiunile lunare inițiale. De asemenea, echipa din spatele misiunii și-a dat seama că nimeni nu a folosit camere care măsoară lumina polarizată ca modalitate de a investiga magnetismul suprafeței lunare, așa că a profitat de această oportunitate.

Inițial, misiunea era programată să se încheie, dar acum a fost prelungită până în decembrie 2025, scrie IFLScience.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Iată cum construiește NASA sistemele de propulsie pentru misiunea Artemis 2

Un astronaut britanic renunță la pensie ca să scrie istorie! Ce misiune de nerefuzat a primit?

Test de zbor înainte de misiunea cu astronauți a Indiei din 2025

Misiunea Psyche, lansată cu succes de la Centrul Spațial Kennedy al NASA