SETI caută viață extraterestră la frecvențe nemaiexplorate până acum

Există viață dincolo de Pământ? Răspunsul la această întrebare s-a dovedit a fi dificil de găsit pentru știință. În ciuda expansiunii aparent nelimitate a Universului, ceea ce implică potențialul existenței vieții în abundență, distanțele vaste dintre stele fac ca găsirea acesteia să semene cu găsirea unui ac într-un car cu fân cosmic. Acum, SETI caută viață extraterestră la noi frecvențe.

Proiectul Search for Extraterrestrial Intelligence (SETI) reprezintă o ramură a astronomiei dedicată găsirii vieții extraterestre prin căutarea semnalelor neobișnuite, denumite tehnosemnături. Identificarea unei tehnosemnături nu ar însemna doar existența vieții, ci ar indica prezența vieții inteligente care utilizează tehnologie avansată.

• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ
• De la nopți obositoare, la coșmaruri: cum ne dă peste cap consumul de alcool

Cu toate acestea, 60 de ani de căutări nu au adus până acum niciun rezultat. Dar acum, SETI caută viață extraterestră într-o gamă de frecvențe neexplorate anterior.

SETI caută viață extraterestră la noi frecvențe

SETI presupune că civilizațiile extraterestre ar putea folosi tehnologia într-un mod similar cu oamenii de pe Pământ, cum ar fi telefoanele mobile, sateliții sau radarele. Deoarece o parte semnificativă a acestei tehnologii generează semnale detectabile în mod proeminent în frecvențele radio, concentrarea asupra acestor lungimi de undă servește drept un punct de plecare logic în căutarea posibilei inteligențe extraterestre.

Căutările anterioare de tehnosemnături au inclus doar banda de frecvență radio de peste 600 MHz, lăsând frecvențele mai joase practic neexplorate. Asta în ciuda faptului că serviciile de comunicații zilnice, cum ar fi controlul traficului aerian, radiodifuziunile de urgență maritime și posturile de radio FM, emit toate acest tip de radiații la frecvențe joase pe Pământ, scrie Space.com.

Motivul pentru care nu a fost explorat acest domeniu este că telescoapele care operează la aceste frecvențe sunt destul de noi. Și undele radio cu frecvențe mai joase au mai puțină energie, ceea ce înseamnă că pot fi mai dificil de detectat.

În noul studiu, publicat în The Astronomical Journal, astronomii s-au aventurat pentru prima dată în aceste frecvențe.

Cum au fost colectate datele pentru studiu?

Low Frequency Array (Lofar) este cel mai sensibil telescop de frecvență joasă din lume, funcționând între 10 și 250 MHz. Acesta este format din 52 de radiotelescoape, cu încă câteva aflate în dezvoltare, răspândite în Europa. Aceste telescoape pot atinge o rezoluție mare atunci când sunt utilizate la unison.

Studiul, totuși, a folosit doar două dintre aceste stații: una situată în Birr, Irlanda, și cealaltă în Onsala, Suedia. Au fost cercetate 44 de planete care orbitează în jurul altor stele decât Soarele, identificate de Transiting Exoplanet Survey Satellite al NASA. Timp de două veri, aceste planete au fost scanate la frecvențe de 110-190 MHz cu cele două telescoape.

La început, aceasta nu pare a fi o cantitate mare de ținte, dar observația la frecvențe joase are un avantaj major în a avea un câmp larg de vizualizare în comparație cu cele de frecvență mai înaltă. Acesta este un avantaj deoarece aria cerului acoperită scade pentru frecvențele mai mari.

În cazul Lofar, au fost acoperite 5,27 de grade pătrate ale cerului pentru fiecare orientare a telescoapelor. Acest lucru a însemnat 36.000 de ținte per orientare a telescopului, adică mai mult de 1.600.000 de ținte în total, la verificarea de alte stele care sunt aproape și planetele lor.

SETI caută viață extraterestră în timp ce elimină semnalele venite de pe Pământ

Căutarea tehnosemnăturilor spațiale introduce o provocare semnificativă: aceleași semnături tehnologice sunt omniprezente pe Pământ. Acest lucru reprezintă un obstacol, deoarece telescoapele din aceste căutări au niveluri de sensibilitate care pot detecta semnale, cum ar fi un apel telefonic, de la jumătatea sistemului nostru solar.

Prin urmare, datele colectate sunt inundate cu mii de semnale provenite de pe Pământ, reprezentând o dificultate semnificativă în izolarea și identificarea semnalelor care ar putea fi de origine extraterestră. Necesitatea de a filtra acest set de date vast și zgomotos adaugă un strat de complexitate căutării.

Oamenii de știință au găsit o abordare inovatoare pentru atenuarea acestui tip de interferență a frecvențelor radio, numită metoda „respingerii coincidențelor”. Aceasta ia în considerare emisiile radio locale la fiecare dintre telescoape. De exemplu, dacă cineva folosește telefonul lângă telescopul din Irlanda, aceeași convorbire nu va apărea în datele din Suedia și invers (în principal pentru că telescopul nu este orientat spre direcția noastră, ci spre o exoplanetă candidată).

Așadar, cercetătorii au decis să includă semnături în setul de date numai dacă prezentau o prezență simultană la ambele stații, acest lucru sugerând faptul că provin de dincolo de Pământ.

Ce va aduce viitorul?

Astfel, miile de semnale candidate au fost reduse la zero. Acest lucru înseamnă că nu au fost găsite semne ale vieții inteligente în căutare, dar munca este abia la început și este probabil să existe un număr enorm de planete asemănătoare Pământului undeva în spațiu. Cunoașterea faptului că metoda de respingere a coincidențelor funcționează cu o rată mare de succes ar putea fi cheia pentru a ne ajuta să descoperim viață pe una dintre aceste planete în viitor.

Există multe direcții posibile pentru căutarea tehnosemnăturilor la frecvențe joase. În prezent, există un sondaj (Nenufar) în desfășurare care operează la 30-85 MHz. Împreună cu acesta, observațiile ulterioare de la Lofar vor mări volumul de cercetare de zece ori în cursul următorului an. Datele colectate sunt, de asemenea, folosite pentru investigarea obiectelor astronomice cunoscute sub numele de pulsari, explozii radio rapide, exoplanete radio și altele.

Suntem abia la începutul unei călătorii lungi, au spus cercetătorii implicați.

Vă recomandăm să citiți și:

Iată cum construiește NASA sistemele de propulsie pentru misiunea Artemis 2

Telescoapele Webb și Hubble și-au unit forțele și au creat cea mai colorată imagine cu Universul

Ceva ciudat se întâmplă cu rocile de pe Marte care ajung pe Pământ

A fost detectat oxigen pe Venus atât pe partea de zi, cât și cea de noapte