Testul de sânge pentru vârsta organelor ar putea ajuta la tratarea pacienților înainte de a se îmbolnăvi, precum și la prezicerea evoluției unor boli precum Alzheimer, au sugerat cercetătorii.
Un studiu realizat de academicienii din SUA a descoperit că persoanele ale căror organe îmbătrâneau mai rapid decât restul corpului aveau un risc mai mare de a dezvolta boli în acele organ în decurs de 15 ani. Echipa, condusă de academicieni de la Universitatea Stanford din California, a folosit învățarea automată pentru a evalua nivelurile de proteine din sângele uman.
Studiul s-a concentrat pe 11 organe, sisteme sau țesuturi, cum ar fi creierul, inima, plămânii, rinichii, ficatul, pancreasul și intestinul, precum și sistemul imunitar, mușchii, grăsimea și vasculatura, notează The Guardian.
Pentru a-și antrena algoritmul, echipa a verificat nivelurile a aproape 5.000 de proteine din sângele a 1.398 de pacienți sănătoși la Knight Alzheimer’s Disease Research Center. Pacienții aveau vârste cuprinse între 20 și 90 de ani, dar erau în mare parte în stadiile mijlocii și târzii ale vieții.
Cercetătorii au semnalat toate proteinele ale căror gene erau activate de patru ori mai mult într-un organ în comparație cu celelalte. Au descoperit 858 de proteine specifice organelor și au antrenat algoritmul să ghicească vârsta unei persoane bazată pe acestea.
„Putem estima vârsta biologică a unui organ la o persoană aparent sănătoasă. Acest lucru, la rândul său, prezice riscul unei persoane pentru boli legate de acel organ”, a declarat autorul principal al studiului, Tony Wyss-Coray, profesor de neurologie la Universitatea Stanford.
În total, echipa a testat algoritmul pe 5.676 de pacienți din cinci cohorte. Studiul, publicat în Nature, a arătat că aproape 20% dintre pacienți prezentau îmbătrânire puternic accelerată într-un organ, în timp ce 1,7% prezentau îmbătrânire în mai multe organe. Cercetătorii au spus că îmbătrânirea accelerată a unui organ conferă un risc de mortalitate mai mare cu 20-50%.
Cei cu îmbătrânire accelerată a inimii aveau un risc cu 250% mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă, în timp ce îmbătrânirea accelerată a creierului și a vaselor sanguine putea prezice progresul bolii Alzheimer mai bine decât cel mai bun biomarker actual bazat pe sânge.
„Dacă putem reproduce acest rezultat în 50.000 sau 100.000 de persoane, asta ar însemna că, monitorizând sănătatea organelor individuale la persoane aparent sănătoase, am putea găsi organe care se îmbătrânesc accelerat în corpul oamenilor și am putea trata oamenii înainte să se îmbolnăvească”, a adăugat Wyss-Coray.
Comentând despre testul de sânge pentru vârsta organelor, dr. Leah Mursaleen, șefa cercetării la Alzheimer’s Research UK, a declarat că „bolile care cauzează demența, precum Alzheimer, pot începe în creier cu decenii înainte ca simptomele să apară”.
„Noile tratamente aflate în perspectivă au fost demonstrate să funcționeze doar în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, motiv pentru care avem nevoie să găsim metode simple pentru a-i identifica cu precizie pe cei mai expuși riscului de a dezvolta boala”, continuă Mursaleen.
„Acest studiu sugerează că, privind ce avem în sânge, putem avea o ‘fereastră’ vitală pentru a privi în profunzimea corpului nostru, inclusiv la nivelul organelor individuale precum creierul”, a mai spus ea.
Mursaleen a spus că studiul arată că markerii din sânge pot măsura îmbătrânirea creierului și a vaselor de sânge și pot fi folosiți pentru a prezice boala Alzheimer și progresul său.
„Chiar dacă știința este la un stadiu incipient, are potențialul de a adăuga la trusa noastră tot mai mare de metode de detectare bazate pe sânge, multe dintre acestea apropiindu-se de utilizarea de rutină. Este probabil să vedem primele teste de sânge pentru boala Alzheimer în NHS în următorii cinci ani”, a adăugat ea.
„Dezvoltarea unor metode chiar mai precise și mai puțin invazive pentru a detecta semnele bolilor legate de vârstă, inclusiv primele semne și progresul bolii Alzheimer, ne va apropia de vindecarea acestora. Mai multă muncă în acest domeniu este necesară pentru a dezvolta și valida astfel de instrumente, pentru a ne ajuta să fim cu un pas înaintea demenței”, a concluzionat dr. Leah Mursaleen.
Gândirea optimistă a fost asociată cu abilități cognitive mai slabe
Utilizarea rețelelor sociale, legată de comportamente riscante în cazul tinerilor
Cum afectează cofeina abilitatea creierului uman de a învăța?