Planurile Agenției Spațiale Europene de a construi un vehicul cargo ce poate fi, de asemenea, o navă spațială pentru echipaje umane sunt un indiciu al faptului că a început o nouă cursă spațială, iar Europa vrea în mod sigur „un loc la masă”.
Un discurs făcut la un summit al Agenției Spațiale Europene (ESA) nu poate fi comparat nici pe departe cu cel făcut de președintele american John F Kennedy la Universitatea Rice din Houston, Texas în 1962, atunci când a anunțat: „Alegem să mergem pe Lună”. Cuvintele rostite atunci de JFK au dus la primii pași făcuți pe Lună de astronauții Neil Armstrong și Buzz Aldrin în 20 iulie 1969, moment care a însemnat sfârșitul cursei spațiale cu Uniunea Sovietică.
ESA urmează să demareze un concurs pentru ca jucătorii din industria spațială să vină cu propuneri pentru o navă spațială cargo care să călătorească înspre și dinspre Stația Spațială Internațională (ISS) până în 2028. Totuși, o frază rostită de Josef Aschbacher, directorul general al ESA, a atras atenția. „O vom gândi în așa fel încât să nu fie un punct mort, ceea ce înseamnă că poate evolua în viitor pentru a deveni un vehicul pentru echipaje dacă statele membre decid asta”, a spus Aschbacher.
Asta ar fi prima dată când Europa dezvoltă un vehicul de transport pentru echipaje, iar deși ar fi folosit inițial pentru a transport oameni la ISS, Aschbacher a mai declarat că, în urma acordului statelor membre ESA, vehiculul ar putea fi folosit și pentru alte destinații dincolo de orbita joasă a Pământului. Astfel, The Guardian relatează că există aici o posibilitate de a scrie istorie. Dacă cei cu putere de decizie vor fi suficient de ambițioși, Europa și-ar fi început deja călătoria care ar putea rezulta în capabilitatea de a trimite proprii astronauți pe suprafața Lunii.
Dar asta nu înseamnă neapărat că ESA își dorește să meargă singură pe acest drum. Directorul Centrului de Astronauți al ESA din Köln, Germania consideră că aceste capabilități ar însemna parteneriate mai puternice cu SUA și alte țări.
„Să fii un partener puternic cu capabilități similare te face un partener mai bun”, a spus Frank De Winne, amintind de faptul că, atunci când programul Shuttle a fost oprit, capsulele rusești Soyuz au continuat să țină ISS pe orbită și au ajutat la transportul de echipaje și resurse.
În luna februarie a.c., ESA a publicat un raport numit „Revolution Space: Europe’s Mission for Space Exploration” (Revoluția Spațiului: Misiunea Europei pentru Explorarea Spațiului). Semnat de o echipă de 12 consilieri independenți, raportul argumentează că spațiul trece printr-o revoluție comparabilă cu cea a Internetului din urmă cu 20 de ani și că va afecta, la fel ca Internetul, toate aspectele vieții.
Raportul concluzionează că abilitățile puternice și independente de lansare de resurse și chiar oameni sunt cruciale pentru viitorul Europei. Fără așa ceva, Europa va rămâne în rolul de client față de alte națiuni cu capabilități spațiale.
În cele din urmă, oricine va ajunge să guverneze activitățile pe Lună, oricine va pune bazele unei așezări umane pe suprafața selenară, acela sau aceia vor avea ultimul cuvânt atunci când va veni vorba despre activități în spațiul cosmic. Asta înseamnă că nu doar Luna este în joc, pentru că mulți consideră că satelitul natural al Pământului este doar un punct de pornire pentru premiul cel mare: Marte.
„Cred că este esențial ca, atunci când omenirea decide să plece pe Marte, Europa să aibă un loc la masă. Asta se va întâmpla doar dacă avem capabilitățile necesare”, a adăugat De Winne.
Probabil cel mai cunoscut proiect al ESA este Ariane, programul de rachete civile operat de Arianespace pentru Agenția Spațială Europeană. Cel mai notabil moment din ultimii ani pentru programul Ariane a fost lansarea Telescopului Spațial James Webb în 25 decembrie 2021, atunci când cel mai puternic observator spațial construit vreodată de omenire a fost lansat la bordul unei rachete Ariane 5 din Guyana Franceză.
Ariane 5, numită și „briceagul elvețian” al industriei spațiale europene, a zburat pentru ultima dată în iulie 2023 după 27 de ani de operațiuni. Acum, vine rândul unei noi generații, Ariane 6, pentru care sunt făcute teste regulate. Racheta Ariane 6 era inițial așteptată să înceapă zborurile în 2020, însă a suferit mai multe amânări. Primul zbor este preconizat acum pentru 2024.
România este membru al Agenției Spațiale Europene după ce a semnat acordul european de cooperare în februarie 2006. România a inițiat, de asemenea, un program național pentru a-și îmbunătăți capabilitățile industriale pentru programele ESA în 2012.
NASA va cheltui o sumă colosală ca să distrugă Stația Spațială Internațională
Telescopul Spațial James Webb a găsit „structuri neexplicate” în inima galaxiei noastre
Au trecut 25 de ani de când a fost lansată Stația Spațială Internațională