Stația Spațială Internațională, tot mai aproape de sfârșit: au fost cei 25 de ani de activitate doar o risipă?

Stația Spațială Internațională își va încheia misiunea: să fi fost cei 25 de ani de activitate doar o risipă de resurse?

Stația Spațială Internațională (ISS) este pe cale să parcurgă o etapă remarcabilă. În data de 20 noiembrie, uriașa navă spațială împlinește un sfert de secol pe orbita Pământului.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

În ultimii 25 de ani, sute de astronauți au locuit temporar pe acea navă, în timp ce alți vizitatori au fost necuvântătoare (broaște, viermi, crustacee și fluturi) – fiecare dintre ei a fost subiectul unor experimente menite să descopere efectele imponderabilității, a radiațiilor și a altor fenomene extraterestre asupra ființelor vii. În plus, astronauții au efectuat studii asupra materiei întunecate, a razelor cosmice și a straturilor de ozon de pe Pământ.

Stația Spațială Internațională se degradează pe zi ce trece

Cu toate acestea, zilele acestui mastodont de 100 de metri lungime – care au pornit din 20 noiembrie 1998, când primul său segment, modulul rusesc Zarya, a fost lansat pe orbită – sunt acum numărate. Stația funcționează deja peste un deceniu mai mult decât era planificat și suferă din ce în ce mai mult din cauza scurgerilor de aer, a defecțiunilor propulsoarelor și a altor incidente care se intensifică pe măsură ce este încălzită și răcită de 16 ori pe zi.

Toate aceste procese se petrec în timp ce nava se învârte în jurul Pământului la 17.500 km/h. Vibrațiile cauzate de andocarea navelor spațiale și de mișcările echipajului nu fac decât să se adauge la aceste necazuri, la fel ca și echipamentul său îmbătrânit.

Uriașa navă spațială va ajunge în Oceanul Pacific

Având în vedere aceste condiții, NASA a decretat că ISS, care acum este formată din 16 module presurizate, va fi desființată și trimisă „în spirală” în Oceanul Pacific în anul 2031. Agenția spațială insistă că riscurile pe care le prezintă pentru oameni nava de 400 de tone care se va lovi de planeta noastră vor fi minime.

„Odată ce resturile vor ajunge în ocean, ar trebui să se așeze pe fundul oceanului. Nu ar fi de așteptat niciun impact substanțial pe termen lung”, a explicat NASA, potrivit The Guardian.

Distrugerea iminentă a Stației Spațiale Internaționale ridică întrebări-cheie: a meritat construcția și operarea ei în valoare totală de 120 de miliarde de lire sterline? Ce am învățat în ultimii 25 de ani astfel încât să se justifice această cheltuială incredibilă? Ce o va înlocui și cine va plăti factura?

Prima întrebare este cea mai controversată. Mulți oameni de știință subliniază faptul că ISS a oferit informații neprețuite despre cum putem trăi și lucra în condiții de gravitație zero, cunoștințe care vor fi cruciale în momentul în care omenirea se pregătește să se întoarcă pe Lună și să pornească în călătorii de lungă durată pe Marte și dincolo de aceasta. Mulțumită stației spațiale, am învățat că oamenii își pot construi case în spațiul cosmic, iar aceasta este o lecție crucială, consideră ei.

Cât de mult și-a meritat ISS banii?

Pe de altă parte, sunt alți oameni de știință care nu sunt de acord. Aceștia susțin că banii cheltuiți pentru ISS ar fi fost mai bine investiți în alte proiecte. În anii 1990, când a început planificarea ISS, Statele Unite ale Americii (principalul finanțator al stației internaționale) avea în vedere două proiecte științifice majore rivale. Primul era ISS, iar al doilea era un accelerator de particule, numit Superconducting Super Collider. Ambele proiecte implicau prețuri colosale, iar Congresul SUA a decis că țara își putea permite să ofere bani doar pentru unul dintre ele. În principal din motive politice, a fost ales ISS și a eliminat finanțarea pentru supercolizorul.

Decizia a lăsat Europei libertatea de a-și construi propriul accelerator de particule, Large Hadron Collider (LHC), la Cern (în Geneva), unde cercetările au fost recompensate cu numeroase premii Nobel. În schimb, SUA s-au ales cu un „curcan orbital”, așa cum a descris ISS regretatul fizician american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel.

„Stația Spațială ajunge la știri doar atunci când toaletele nu mai funcționează”

„Singura tehnologie reală pe care a produs-o stația spațială se referă la tehnologia de menținere a oamenilor în viață în spațiu – ceea ce este un proces fără sens, dacă îți dai seama că nu are niciun rost să ai oameni în spațiu”, a spus el.

Acest punct de vedere este susținut și de astronomul regal britanic, Martin Rees.

„Argumentul în favoarea trimiterii oamenilor în spațiu devine din ce în ce mai slab în fiecare an, pe măsură ce roboții devin mai inteligenți și mai sofisticați. Aceștia pot face știință și pot asambla structuri mari în spațiu și sunt mult, mult mai ieftini de operat în spațiu. Nu avem nevoie de oameni pentru a face cercetare în spațiu. Uitați-vă doar la titluri. Singurul moment în care ISS ajunge la știri este atunci când toaletele sale nu mai funcționează sau când un astronaut plutește cu o chitară cântând Space Oddity”, a spus Rees.

Totuși, stațiile spațiale nu sunt pe cale să dispară de tot de pe cer. Misiunea ISS ar să se încheie în câțiva ani, dar SUA, Europa, Japonia, Canada și India au dezvăluit că au  planuri de a lansa și construi noi laboratoare pe orbită, în timp ce China și-a construit deja propria stație cu echipaj permanent, Tiangong.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Scurgere pe Stația Spațială Internațională, observată în direct de centrul de control american

Contaminare chimică pe Stația Spațială Internațională! Nivelurile depășesc așteptările oamenilor de știință

NASA a pierdut contactul cu Stația Spațială Internațională

NASA a reciclat 98% din sudoarea și urina astronauților de pe Stația Spațială Internațională