Un supervulcan a erupt pe Pluto! Ce au găsit oamenii de știință la fața locului?

Oamenii de știință care studiază datele colectate de misiunea NASA New Horizons cred că au descoperit un supervulcan care ar fi erupt în urmă cu doar câteva milioane de ani pe Pluto. Ar putea părea o perioadă lungă de timp, însă din punct de vedere cosmic s-a întâmplat destul de recent. Prin comparație, Sistemul Solar are o vechime de peste 4,5 miliarde de ani.

Totuși, în loc de roca topită care țâșnește din vulcanii de pe Pământ, craterul Kiladze cu o lățime de 44 kilometri pare să fi aruncat cu lavă de gheață pe suprafața lui Pluto, într-un proces numit criovulcanism. Acest fenomen are loc pe sateliții giganților gazoși din Sistemul Solar și cel mai probabil a creat alte teritorii misterioase pe Pluto. Cercetătorii cred că apa din adâncurile planetei pitice a fost adusă la suprafață, iar astfel peisajul a fost schimbat în decursul a milioane de ani.

• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ
• De la nopți obositoare, la coșmaruri: cum ne dă peste cap consumul de alcool

Vulcanii au nevoie de o sursă de căldură pentru a erupe, astfel că activitatea recentă de pe Pluto sugerează că există mai multă căldură la interiorul său decât au crezut până acum oamenii de știință.

Există multă apă înghețată în jurul craterului Kiladze

Cercetătorii au analizat imaginile obținute de misiunea New Horizons cu craterul Kiladze, aflat în regiunea de nord-est Sputnik Planitia. Deși la prima vedere craterul părea similar cu cele lăsate în urmă de impacturile de meteoriți, se pare că lipsește un vârf central, de așteptat în cazul acestor fenomene geologice. Mai mult, craterul pare ușor alungit, în concordanță cu mișcările cauzate de forțele tectonice din interiorul lui Pluto, arată noile cercetări.

Există multă apă înghețată în jurul craterului Kiladze, a explicat Dale Cruikshank, autor coordonator al studiului și profesor la University of Central Florida, fapt care contrastează cu restul suprafeței planetei pitice, care e acoperită cu metan și azot.

Axa lui Pluto este înclinată la 120 de grade

Axa lui Pluto este înclinată la 120 de grade, ceea ce înseamnă că se rotește aproape pe o parte, astfel că apar schimbări climatice dramatice pe măsură ce face înconjurul Soarelui. Drept rezultat, metanul înghețat sublimează într-o ceață de hidrocarburi în atmosfera planetei pitice, o parte din aceasta cade sub formă de zăpadă și acoperă suprafața.

În decursul existenței de 4,6 miliarde de ani a lui Pluto, oamenii de știință estimează că această pătură de metan înghețat ar fi atins o grosime de cel puțin 14 metri. „Chiar și un centimetru sau doi din acest smog organic ar acoperi semnătura spectrală de apă înghețată observată”, a explicat Cruikshank, potrivit Space.com.

Ceva nu lasă oceanul de sub suprafața lui Pluto să înghețe

Un astfel de strat s-ar fi format în doar 3 milioane de ani. Asta i-a făcut pe Cruikshank și echipa să concluzioneze că craterul Kiladze „era viu” în urmă cu doar câteva milioane de ani.

Oamenii de știință nu înțeleg pe deplin cum funcționează activitatea criovulcanică pe Pluto. O posibilitate este că planeta pitică a conținut elemente radioactive în miezul său care au eliberat căldură pe măsură ce s-au dezintegrat. Oricare ar fi sursa de căldură, ceva pare să împiedice oceanul de sub suprafața lui Pluto să înghețe.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Râurile se încălzesc și pierd oxigen mai rapid decât oceanele, au descoperit cercetătorii

O nouă specie misterioasă și unică, găsită în adâncurile oceanului

Oceanele au atins cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată

Oamenii de știință au găsit „o uriașă gaură gravitațională” în Oceanul Indian