Cercetarea indică faptul că probabil am avut două planete în același sistem solar care funcționează în regim de plăci tectonice: Venus avea plăci tectonice precum Pământul.
Un nou studiu dezvăluie faptul că Venus avea plăci tectonice. Planeta infernală, cu o suprafață fierbinte care poate topi plumbul, pare să fi avut cândva o istorie dinamică similară Pământului, cu plăci care s-au mișcat și i-au modelat peisajul și clima.
Cercetătorii, conduși de o echipă de la Universitatea Brown (SUA), au folosit date de la sonde venusiene și modele computerizate pentru a arăta modul în care atmosfera antică a lui Venus deține indicii despre trecutul său tectonic și despre posibilitatea vieții.
Cercetarea este publicată în Nature Astronomy.
Cercetătorii au presupus că Venus a avut întotdeauna „un capac stagnant”, ceea ce înseamnă că suprafața sa era în principal o singură placă cu puțină mișcare sau schimb de gaze. Cu toate acestea, ei au descoperit curând că acest lucru nu se potrivește cu datele actuale despre atmosfera lui Venus, care are mult azot, dioxid de carbon și presiune foarte mare.
Apoi au încercat să simuleze ceea ce ar fi trebuit să se întâmple pe Venus pentru a ajunge unde este astăzi. Oamenii de știință au descoperit că cea mai bună potrivire a fost atunci când au inclus o mișcare tectonică limitată în istoria timpurie a lui Venus, urmată de modelul actual de capac stagnant, notează Interesting Engineering.
Este posibil ca Venus să fi avut cândva câteva plăci care s-au mișcat încet și ocazional, ca pe Pământ. Și acest lucru s-ar putea să se fi întâmplat pe ambele planete simultan, cu aproximativ 4,5 miliarde până la 3,5 miliarde de ani în urmă.
Matt Weller, autorul principal al studiului, care a lucrat la Brown și se află acum la Institutul Selenar și Planetar din Houston, a spus că cercetările indică faptul că probabil că am avut două planete în același sistem solar care funcționează într-un regim de plăci tectonice, același mod tectonic care a permis viața pe care o vedem astăzi pe Pământ.
Acest lucru ridică posibilitatea fascinantă a vieții microbiene pe Venus antică și arată că cele două planete semănau înainte mai mult decât se credea. Studiul sugerează, de asemenea, că plăcile tecotnice de pe planete pot depinde de sincronizare, la fel și însăși viața.
Potrivit lui Alexander Evans, profesor asistent de științe ale Pământului, mediului și planetelor la Brown și coautor al studiului, cercetarea arată că planetele pot comuta între diferite stări tectonice, ceea ce ar putea fi un lucru destul de comun.
El a adăugat că Pământul poate fi excepția și că acest lucru sugerează, de asemenea, că am putea avea planete care comută între a fi locuibile și a nu fi locuibile, mai degrabă decât a fi întotdeauna locuibile. El a mai spus că cercetătorii au considerat întotdeauna starea tectonică drept una binară, fie „pornită”, fie „oprită”, aceeași pentru întreaga viață a planetei.
Oamenii de știință spun că acest concept este vital pentru explorarea altor lumi, cum ar fi luna Europa a lui Jupiter (care are dovezi ale plăcilor tectonice) și exoplanete îndepărtate.
Studiul mai arată că atmosferele planetelor ne pot spune mai multe despre istoriile lor timpurii decât suprafețele lor.
„Încă suntem în această paradigmă în care folosim suprafețele planetelor pentru a le înțelege istoria. Arătăm cu adevărat pentru prima dată că atmosfera poate fi de fapt cea mai bună modalitate de a înțelege o parte din istoria foarte veche a planetelor, care adesea nu este păstrată la suprafață”, a spus Evans.
Cercetătorii speră ca viitoarele misiuni NASA, precum DAVINCI, care va măsura gazele din atmosfera venusiană, să le confirme descoperirile. Între timp, ei plănuiesc să investigheze o întrebare fundamentală: ce s-a întâmplat cu plăcile tectonice de pe Venus? Teoria din lucrare sugerează că Venus a devenit prea fierbinte și atmosfera sa prea groasă, uscând ingredientele necesare mișcării.
„Venus a rămas fără fluide într-o oarecare măsură, iar asta a frânat procesul”, a spus Daniel Ibarra, profesor la Departamentul de Științe ale Pământului, Mediului și Planetare de la Brown și coautor al studiului.
Cercetătorii spun că detaliile despre cum s-a întâmplat acest lucru ar putea avea implicații importante pentru Pământ.
„Acesta va fi următorul pas critic în înțelegerea lui Venus, a evoluției sale și, în cele din urmă, a sorții Pământului. Ce condiții ne vor obliga să ne mișcăm pe o traiectorie asemănătoare lui Venus și ce condiții i-ar putea permite Pământului să rămână locuibil?”, se întreabă Weller.
Ar putea cutremurele stelare să dezlege misterul exploziilor radio rapide?
Telescopul Webb a detectat cristale de cuarț în atmosfera unei exoplanete „pufoase”