Oamenii de știință au descoperit, în premieră, schimbări la nivelul creierului în timpul menstruației

Fluxul și refluxul constant de hormoni care ghidează ciclul menstrual nu afectează doar anatomia reproductivă. Aceștia remodelează, de asemenea, creierul, iar un nou studiu ne-a oferit o perspectivă asupra modului în care se întâmplă acest lucru.

Condusă de Elizabeth Rizor și Viktoriya Babenko de la University of California Santa Barbara, SUA, o echipă de cercetători a analiza 30 de femei care au menstruație de-a lungul ciclurilor lor, documentând în detaliu schimbările structurale care au loc în creier pe măsură ce profilurile hormonale fluctuează.

• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
• Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?

Rezultatele sugerează că schimbările structurale din creier în timpul menstruației ar putea să nu se limiteze la acele regiuni asociate cu ciclul menstrual.

„Aceste rezultate sunt primele care raportează schimbări simultane la nivelul întregului creier în microstructura materiei albe umane și în grosimea corticală care coincid cu ritmurile hormonale determinate de ciclul menstrual”, scriu cercetătorii.

„Este posibil ca efectele puternice ale interacțiunii creier-hormoni să nu se limiteze la regiunile cunoscute în mod clasic ale axei hipotalamo-hipofizo-gonadale (axa HPG), dense în receptori.”

Ciclul menstrual nu afectează doar anatomia reproductivă

Persoanele care au menstruație vor experimenta aproximativ 450 de perioade în cursul vieții lor, așa că ar fi frumos să cunoaștem diferitele efecte pe care le pot avea asupra organismului, într-adevăr.

Cu toate acestea, deși este un lucru care se întâmplă la jumătate din populația lumii timp de jumătate din viața lor, cercetările au fost oarecum deficitare.

Majoritatea cercetărilor privind efectul hormonal asupra creierului s-au concentrat pe comunicarea cerebrală în timpul sarcinilor cognitive, nu pe structurile propriu-zise.

„Fluctuațiile ciclice ale hormonilor din axa HPG exercită efecte comportamentale, structurale și funcționale puternice prin acțiuni asupra sistemului nervos central al mamiferelor”, notează Rizor, Babenko și echipa lor. „Cu toate acestea, se cunosc foarte puține lucruri despre modul în care aceste fluctuații modifică nodurile structurale și autostrăzile informaționale ale creierului uman.”

S-a constatat că microstructura materiei albe – rețeaua grasă de fibre neuronale care transferă informații între regiunile de materie cenușie – se modifică odată cu schimbările hormonale, inclusiv pubertatea, utilizarea contracepției orale, terapia hormonală de afirmare a sexului și terapia cu estrogeni post-menopauză, scrie ScienceAlert.

Aproximativ 450 de perioade menstruale în cursul vieții

Pentru a aborda lacuna menstruală din înțelegerea noastră, echipa a efectuat scanări RMN ale subiecților lor în timpul a trei faze menstruale: menstruația, ovulația și mijlocul perioadei. În momentul fiecăreia dintre aceste scanări, cercetătorii au măsurat, de asemenea, nivelurile hormonale ale participantelor.

Rezultatele au arătat că, pe măsură ce hormonii fluctuează, volumele materiei cenușii și albe se modifică și ele, la fel ca și volumul lichidului cefalorahidian.

În special, chiar înainte de ovulație, când hormonii 17β-estradiol și hormonul luteinizant cresc, creierii participantelor au prezentat modificări ale substanței albe, sugerând un transfer mai rapid al informațiilor.

Hormonul de stimulare a foliculilor, care crește înainte de ovulație și ajută la stimularea foliculilor ovarieni, a fost asociat cu o materie cenușie mai groasă. Progesteronul, care crește după ovulație, a fost asociat cu creșterea țesutului și scăderea volumului lichidului cefalorahidian.

Cercetarea pune bazele unor studii viitoare și, poate, a înțelegerii cauzelor problemelor de sănătate mintală neobișnuite, dar severe, legate de perioada menstruală.

Lucrarea echipei este disponibilă pe bioRxiv.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un semnal puternic a fost detectat în substanța albă a creierului

Test de cultură generală. Câte informații poate reține creierul uman?

O femeie din Orientul Îndepărtat al Rusiei a trăit 80 de ani cu un ac înfipt în creier

Test de cultură generală. Din ce este făcut creierul?