O sondă spațială a doborât recordul pentru cel mai rapid obiect făcut de om

Plutind prin Sistemul Solar cu o viteză uimitoare de 635.266 de kilometri pe oră, Parker Solar Probe de la NASA tocmai a doborât recordul pentru cel mai rapid obiect făcut de om.

Evenimentul din 27 septembrie marchează punctul de cotitură al celei de-a 17-a bucle a misiunii în jurul Soarelui, deoarece colectează date despre vânturile fierbinți cu particule încărcate și magnetismul violent care înconjoară cea mai apropiată stea de noi și vine cu puțin mai puțin de trei ani după recordul său anterior, de 586.863,4 kilometri pe oră.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

La aceste viteze, ar fi posibil ca o aeronavă să ocolească planeta noastră de aproximativ 15 ori într-o singură oră sau să ajungă de la New York la Los Angeles în puțin peste 20 de secunde.

Care este cel mai rapid obiect făcut de om?

Iar acesta nu este doar recordul pentru cel mai rapid obiect făcut de om, ci este și o apropiere record față de Soare, la doar 7,26 milioane de kilometri deasupra oceanului radiant de plasmă pe care îl considerăm suprafața stelei.

Având în vedere că Soarele are puțin sub 1,4 milioane de kilometri în diametru, acest lucru ar fi asemănător cu a sta la câțiva pași de un foc de tabără aprins. Suficient de aproape pentru a simți mirosul de fum, dar nu atât de aproape încât să luăm foc.

Obținerea unor astfel de rezultate incredibile nu a fost rezultatul unor propulsoare puternice (cel puțin, nu în totalitate), ci mai degrabă o consecință a unui „joc de mini-golf cosmic” perfect sincronizat.

Misiunea lui Parker Solar Probe

Pentru ca Parker Solar Probe să ajungă exact acolo unde are nevoie, trebuie să intre și să iasă din coroana Soarelui. Din păcate, se întâmplă să stăm pe o rampă de lansare mobilă care zboară prin spațiu cu zeci de mii de kilometri pe oră.

NASA a folosit o rachetă puternică pentru a lansa misiunea, scrie Science Alert. Sincronizarea traseului sondei cu tranzitul lui Venus folosește gravitația planetei, încetinind sonda suficient pentru a înconjura sub forma unei spirale care se diminuează lent.

După un total de 24 de orbite, Parker Solar Probe ar trebui în sfârșit să ajungă la capătul drumului, dar nu înainte de a aduna o grămadă de informații care ne vor ajuta să modelăm mai bine comportamentul Soarelui.

Cu alte șapte ture până la final, fără îndoială, vom vedea aceste recorduri spulberate din nou, fiecare servind ca o reamintire a ceea ce se poate realiza cu puțină fizică și cu multă curiozitate.

Vă recomandăm să citiți și:

Momentul unui impact pe Jupiter, observat de pe Pământ

Cel mai îndepărtat câmp magnetic detectat vreodată, o premieră pentru astronomie

O exoplanetă neobișnuită s-ar fi micșorat, iar astronomii nu știu cum s-a întâmplat

„Mărgele” recuperate din Oceanul Pacific ar fi provenit din afara Sistemului Solar