Oamenii de știință și-au dat seama ce provoacă cele mai puternice fulgere de pe Pământ

Atunci când zona de încărcare a unei furtuni se află aproape de suprafața Pământului, „super-fulgerele” rezultate pot fi de 1.000 de ori mai puternice decât fulgerele obișnuite.

Este mai probabil să se producă aceste furtuni cu cât zona de încărcare electrică a unui nor este mai aproape de suprafața Pământului sau a oceanului, constată un nou studiu. Aceste condiții sunt responsabile pentru ,,punctele fierbinți” de deasupra unor oceane și a unor munți înalți.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Acestea reprezintă mai puțin de 1% din totalul fulgerelor, dar atunci când lovesc, au un impact puternic.

În timp ce fulgerul obișnuit conține aproximativ 300 de milioane de volți, super-fulgerele sunt de 1.000 de ori mai puternice și pot provoca daune majore infrastructurii și navelor, spun autorii studiului.

Fulgerul obișnuit conține aproximativ 300 de milioane de volți

„Chiar dacă reprezintă doar un procent foarte, foarte mic din totalul fulgerelor, acestea sunt un fenomen magnific”, a declarat Avichay Efraim, fizician la Universitatea Ebraică din Ierusalim și autorul principal al acestui studiu, potrivit EurekAlert.

Un raport din 2019 a constatat că acestea tind să se grupeze deasupra Oceanului Atlantic de nord-est, a Mării Mediterane și a Altiplano din Peru și Bolivia, care este unul dintre cele mai înalte platouri de pe Pământ.

„Am vrut să știm ce face ca aceste super-fulgere să se formeze mai probabil în anumite locuri, spre deosebire de altele”, a spus Efraim.

Noul studiu oferă prima explicație pentru formarea și distribuția lor pe uscat și pe mare la nivel mondial.

Cele mai puternice fulgere, „un fenomen magnific”

Cercetarea a fost publicată în Journal of Geophysical Research: Atmospheres, revista AGU dedicată avansării înțelegerii atmosferei Pământului și a interacțiunii acesteia cu alte componente ale sistemului terestru.

Norii de furtună ating adesea o înălțime de 12 până la 18 kilometri, acoperind o gamă largă de temperaturi. Dar pentru ca fulgerele să se formeze, un nor trebuie să se afle pe linia în care temperatura aerului atinge 0 grade Celsius.

Deasupra liniei de îngheț, în partea superioară a norului, are loc electrificarea și generează „zona de încărcare” a fulgerului. Efraim s-a întrebat dacă schimbările în altitudinea liniei de îngheț și, ulterior, în înălțimea zonei de încărcare, ar putea influența capacitatea unei furtuni.

Vă recomandăm să mai citiți și:

„Fulgerele răsturnate” dintr-un uragan, surprinse în imagini rare

Europa lovită de fulgere, în imagini uimitoare din satelit

Fulgerele de pe Jupiter, mai similare cu cele de pe Pământ decât ne-am fi așteptat

20 de persoane, ucise de fulgere în doar 24 de ore, în estul Indiei