Roverul și sonda Indiei nu răspund la apelurile cercetătorilor ISRO și ar putea fi pierdute pentru totdeauna

Inginerii de la Organizația pentru Cercetare Spațială a Indiei (ISRO) au încercat să trezească sonda de aselenizare Chandrayaan-3 și roverul după hibernarea din timpul nopții selenare. Zilele și nopțile pe Lună durează fiecare puțin mai mult de 14 zile pământene.

Vineri, 22 septembrie 2023, ISRO a transmis că a încerca să comunice „cu sonda Vikram și roverul Pragyan pentru a determina condițiile de trezire”. După mai multe încercări efectuate luni, 25 septembrie, inginerii încă nu au primit nicio veste din partea navelor spațiale aflate la polul sudic al Lunii, primele obiecte făcute de om care au aselenizat în această regiune.

• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ
• De la nopți obositoare, la coșmaruri: cum ne dă peste cap consumul de alcool

„Eforturile de a stabili contact vor continua”, a precizat ISRO. Cu toate acestea, oficialii misiunii au declarat pentru BBC că șansele de revenire „se diminuează cu fiecare oră care trece”, potrivit LiveScience.

India este prima țară din lume care a ajuns la polul sudic al Lunii

Sonda Chandrayaan-3 a ajuns la polul sudic al Lunii în data de 23 august, moment în care India a devenit abia a patra țară din istorie care a reușit o aselenizare, după SUA, Rusia și China. Mai mult, India este prima țară din lume care a ajuns la polul sudic selenar.

În săptămânile ce au urmat, roverul Pragyan a explorat împrejurimile și a trimis imagini pe Pământ, în timp ce sonda Vikram a efectuat experimente științifice inclusiv măsurarea temperaturii din stratul superior de regolit selenar. Sonda a analizat, de asemenea, compoziția chimică din praful Lunii și a găsit urme de sulf, fapt ce ar putea indica activitate vulcanică.

Misiunea și-a finalizat principalele obiective

Roverul Pragyan a fost pus în hibernare în data de 2 septembrie, atunci când toate instrumentele sale au fost oprite. Sonda Vikram i-a urmat două zile mai târziu. Misiunea și-a finalizat principalele obiective, dar ISRO speră ca cele două nave spațiale să supraviețuiască nopții selenare reci.

Chandrayaan-3 a fost a doua încercare a Indiei de aselenizare. Predecesorul misiunii, Chandrayaan-2, s-a prăbușit în 2019 din cauza unei erori de software. Totuși, sonda Chandrayaan-2 încă mai studiază Luna de pe orbita satelitului nostru natural.

Vă mai recomandăm să citiți și:

India a scris istorie la preț de chilipir! Cât i-a costat pe indieni aselenizarea?

Momentul în care India scrie istorie și aselenizează la polul sudic al Lunii

Aselenizare reușită! India este prima țară din lume care ajunge la polul sudic al Lunii

Primele descoperiri ale Indiei pe Lună! Temperatura incredibilă detectată de roverul Chandrayaan-3