Betonul din zaț de cafea este cu 30% mai rezistent decât cel obișnuit

Într-o idee care a apărut în mod potrivit la o ceașcă de cafea, cercetătorii au conceput o tehnică de reciclare prin care pot face betonul din zaț de cafea mai rezistent decât cel obișnuit.

Inginerii de la Universitatea RMIT (Australia) spun că au dezvoltat o modalitate de a face betonul cu aproape 30% mai rezistent prin încorporarea zațului de cafea procesat în material. Cercetătorii au transformat reziduurile de zaț de cafea în biochar, un reziduu ușor, asemănător cărbunelui, și au folosit acest biochar pentru a înlocui o parte din nisipul necesar pentru a face beton.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Ideea de a face betonul din zaț de cafea a apărut din dorința de a minimiza risipa de cafea la locul de muncă, a declarat unul dintre conducătorii studiului, Dr. Shannon Kilmartin-Lynch, de la RMIT. „Erau aruncate o mulțime de cafea măcinată și de capsule de cafea. Am vrut să vedem dacă putem transforma tot acest zaț într-un tip de material mai valoros”, a spus el.

Betonul din zaț de cafea, cu 30% mai rezistent decât cel făcut doar cu nisip

Cercetătorii colaborează acum cu consiliile locale la viitoare proiecte de infrastructură, cum ar fi construcția de trotuare. Tehnica ar putea fi benefică pentru mediul înconjurător dacă poate reduce cantitatea de deșeuri de cafea care ajung la groapa de gunoi, precum și cererea de nisip natural folosit în industria construcțiilor, spun inginerii.

Deșeurile alimentare reprezintă aproximativ 3% din emisiile cu efect de seră anuale ale Australiei, conform studiului de fezabilitate al Strategiei Naționale privind Deșeurile Alimentare. Australia produce aproximativ 75.000 de tone de deșeuri de cafea pe an, scrie The Guardian.

Crearea biocharului implică prăjirea zațului de cafea folosit în același mod în care sunt prăjite boabele nefolosite pentru a le îmbunătăți gustul, a spus dr. Rajeev Roychand, de la RMIT. „Facem același lucru, dar în absența oxigenului (pentru a preveni producerea dioxidului de carbon). Nu vrem să pătrundă carbonul în atmosferă și să contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră”, a spus Roychand.

Este suficient noul material pentru nevoile de construcții ale Australiei?

Procesul, numit piroliză, presupune încălzirea deșeurilor de cafea la aproximativ 350°C. Echipa spune că tehnica lor este mai eficientă din punct de vedere energetic, deoarece necesită temperaturi mai scăzute. „În mod obișnuit, piroliza are o energie de intrare ridicată, deoarece trebuie să creșteți temperaturile până la undeva între 700 și 900°C”, a spus Kilmartin-Lynch.

Prin înlocuirea a 15% din nisipul folosit de obicei în beton cu biochar de cafea, cercetătorii au descoperit că noua combinație a sporit rezistența cu 29,3%. „Din punct de vedere structural, biocharul de cafea este mai fin decât nisipul… dar este și un material poros, astfel încât îi permite cimentului să se lege de structura poroasă a biocharului”, a spus Kilmartin-Lynch.

„Cu siguranță este încă în faza inițială, mai sunt teste suplimentare de făcut privind durabilitatea”, continuă cercetătorul. Dacă tot zațul de cafea produs în Australia în fiecare an ar fi transformat în biochar, s-ar strânge aproximativ 22.500 de tone, estimează cercetătorii. Cu toate acestea, în fiecare an sunt necesare aproximativ 28,8 milioane de tone de nisip pentru a produce cele aproximativ 72.000 de milioane de tone de beton fabricat în Australia.

Cercetarea a fost publicată în Journal of Cleaner Production.

Vă recomandăm să citiți și:

O structură uriașă de sub Australia îi nedumerește pe cercetători

Prima reacție de superchimie cuantică realizată în laborator

Un truc matematic vechi de 800 de ani ar putea fi cheia pentru navigarea pe Lună

Panourile solare plutitoare de la ecuator ar putea furniza energie nelimitată