India a ajuns pe Lună! Este a patra țară din lume care atinge suprafața selenară și prima țară care reușește o aselenizare la polul sudic al Lunii.
„India este acum pe Lună! Succesul nostru aparține întregii umanități”, a spus premierul Indiei, Narendra Modi, la scurt timp după ce țara sa a scris istorie și a aselenizat la polul sudic al satelitului natural al Pământului.
ACTUALIZARE ORA 15:30 India aselenizează și scrie istorie! Este prima țară din lume care atinge polul sudic al Lunii! India este a patra țară care aselenizează, după SUA, fosta Uniune Sovietică și China.
ACTUALIZARE ORA 15:15 Coborârea sondei pe suprafața Lunii a început, a anunțat ISRO!
ACTUALIZARE ORA 14:50 A început transmisiunea în direct!
ACTUALIZARE ORA 12:45 Organizația pentru Cercetare Spațială a Indiei (ISRO) a transmis cu puțin timp în urmă că misiunea de aselenizare este în grafic.
Evenimentul a fost transmis în direct și a putut fi urmărit începând cu ora 14:50 (ora României)!
Vizionați mai jos întreaga transmisiune cu aselenizarea Indiei:
Sursa: YouTube
O altă misiune a Indiei din 2019 nu a reușit să ajungă în apropierea zonei în care este așteptată să aselenizeze sonda Chandrayaan-3. Polul sudic al Lunii, departe de regiunea ecuatorială explorată de misiunile anterioare, inclusiv aselenizările Apollo, este plină de cratere adânci.
Recent, sonda Luna-25 a Rusiei s-a prăbușit în timp ce încerca o manevră în pregătire pentru o aselenizare așteptată pentru luni, 21 august.
O aselenizare reușită din partea Indiei ar permite o mai bună cunoaștere a apei înghețate de pe satelitul natural al Pământului, posibil una dintre cele mai valoroase resurse din mediul selenar.
Iată ce știm deocamdată despre prezența apei înghețate pe Lună și de ce agențiile spațiale și companiile private au intrat într-o cursă spre polul sudic al Lunii.
Atât SUA cât și China au misiuni plănuite pentru a ajunge în această regiune neatinsă până acum.
Încă din anii 1960, chiar înainte de aselenizarea astronauților NASA din programul Apollo, oamenii de știință speculau că apa ar exista pe Lună. Însă, mostrele aduse pe Pământul de echipajele Apollo la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970 au părut să fie uscate.
În 2008, cercetătorii de la Universitatea Brown din SUA au revizitat acele mostre lunare cu noua tehnologie și au găsit hidrogen în mici mărgele de sticlă vulcanică. În 2009, un instrument NASA de la bordul sondei Chandrayaan-1 a Organizației pentru Cercetare Spațială a Indiei (ISRO) a detectat apa pe suprafața Lunii.
În același an, o altă misiune NASA de la polul sudic selenar a găsit apă înghețată sub suprafața Lunii. O misiune NASA anterioară, Lunar Prospector din 1998, a descoperit dovezi că cea mai mare concentrație de apă înghețată s-ar afla sub craterele aflate în umbră permanentă la polul sudic al Lunii.
Dar, de ce este apa înghețată de pe Lună atât de importantă? Oamenii de știință cred că ar putea oferi indicii despre vulcanii Lunii, materialul pe care cometele și asteroizii l-au adus pe Pământ și despre originea oceanelor.
Dacă apa înghețată există în cantități suficiente, aceasta ar putea fi o resursă de apă potabilă pentru viitoarele misiuni de explorare umană și ar putea ajuta la răcirea echipamentelor.
Apa ar putea fi, de asemenea, folosită pentru a produce hidrogen pentru combustibil și oxigen pentru respirație, astfel oferind un sprijin important pentru misiunile spre Marte sau mineritul pe Lună.
Tratatul Națiunilor Unite din 1967 pentru Spațiul Cosmic interzice oricărei națiuni să proclame posesia asupra Lunii. Însă, nu există o prevedere care să împiedice operațiunile comerciale.
Un efort al Statelor Unite ale Americii de a stabili un set de principii pentru explorare selenară și exploatare a resurselor, numit Acordurile Artemis, are 27 de semnături. China și Rusia nu au semnat, relatează Reuters.
Dumitru Prunariu regretă eșecul misiunii Luna-25 a Rusiei. „Adevărul este că eram optimist”