Roverul Chinei a descoperit structuri ascunse adânc sub fața nevăzută a Lunii

Încă de la aselenizarea din 2018, misiunea Chang’e-4 a Chinei – prima navă spațială care a ajuns pe fața nevăzută a Lunii – a fotografiat peisajele spectaculoase cu craterele de impact și a analizat mineralele din mantaua selenară. Acum, nava spațială a permis oamenilor de știință să vizualizeze stratul de structuri care alcătuitește primii 300 de metri din suprafața Lunii în detalii nebănuite până acum.

Rezultatele, publicate în Journal of Geophysical Research: Planets, dezvăluie miliarde de ani de istoria selenară neștiută până acum.

Roverul care a călătorit la bordul Chang’e-4, numit Yutu-2, este echipat cu o tehnologie numită Lunar Penetrating Radar (LPR sau Radar de Penetrare Lunară). Acest dispozitiv permite roverului să trimită semnale radio adânc în suprafața Lunii, a explicat Jianqing Feng, cercetător la Institutul de Știință Planetară din Tucson, Arizona, SUA. „Apoi, ascultă ecourile reverberate”, a adăugat Feng pentru Live Science.

Cinci straturi distincte de lavă selenară

Oamenii de știință pot folosi aceste ecouri sau unde radio pentru a crea o hartă cu subsuprafața Lunii. În 2020, cercetătorii au folosit instrumentul lui Yutu-2 pentru a cartografia 40 de metri din suprafața Lunii, însă niciodată nu a ajuns la adâncimea de acum.

Aceste noi date sugerează că stratul superior al suprafeței Lunii este alcătuit din mai multe straturi de praf, sol și roci fragmentate. Ascuns printre aceste materiale era și un crater, format atunci când un obiect masiv s-a izbit de Lună. Feng și colegii săi au teoretizat că materialul din jur era „ejecta”, adică resturi de la impact. Mai adânc, oamenii de știință au descoperit cinci straturi distincte de lavă selenară care a acoperit peisajul în urmă cu mai multe miliarde de ani.

Luna noastră s-a format în urmă cu 4,51 miliarde de ani

Savanții cred că Luna noastră s-a format în urmă cu 4,51 miliarde de ani, la puțin timp după Sistemul Solar, atunci când un obiect de mărimea lui Marte s-a izbit de Pământ și a rupt o bucată din planeta noastră. Luna a continuat apoi să fie bombardată de obiecte spațiale timp de aproximativ 200 de milioane de ani. Unele impacturi au străpuns suprafața. Asemenea Pământului, mantaua selenară conținea la acea vreme material topit (magma), care s-a scurs în noile crăpături într-o serie de erupții vulcanice.

Noile date de la roverul Chinei arată că procesul a încetinit de-a lungul timpului. Feng și colegii săi au descoperit că straturile de rocă vulcanică au devenit mai subțiri cu cât erau mai aproape de suprafața Lunii. Asta sugerează că mai puțină lavă a apărut în erupțiile ulterioare în comparație cu cele anterioare. „Luna se răcea încetul cu încetul”, a adăugat Feng, unul dintre autorii studiului care explică descoperirea.

Luna este considerată „moartă din punct de vedere geologic”

Activitatea vulcanică de pe Lună ar fi încetat în urmă cu un miliard de ani (deși oamenii de știință au descoperit dovezi ale activității vulcanice mai recente, în urmă cu 100 de milioane de ani). Tocmai de aceea, Luna este adesea considerată „moartă din punct de vedere geologic”. Cu toate acestea, ar mai putea exista magma adânc sub suprafața sa.

Misiunea Chang’e-4 mai are multe de făcut! Feng speră ca, în viitor, nava spațială să dezvăluie detalii despre formațiunile geologice neașteptate ale Lunii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Roverul Perseverance a doborât recordul de producție de oxigen pe Marte

Roverul Perseverence al NASA a găsit „o gogoașă marțiană”

Roverul Curiosity al NASA a descoperit o rocă în formă de carte pe suprafața lui Marte

Roverul Perseverance și-a pierdut „animalul de companie” marțian după mai bine de un an