Anunț neașteptat de la astronomi! Norii lui Neptun au dispărut fără urmă

Astronomii au făcut un anunț neașteptat despre unul dintre giganții de gheață din Sistemul Solar. Se pare că norii lui Neptun au dispărut!

După ce au analizat fotografiile făcute cu planeta între 1994 și 2022, o echipă a observat un fenomen ciudat începând cu anul 2019. În jurul latitudinilor moderate ale planetei, norii au început să dispară încetul cu încetul. În cele din urmă, norii au dispărut cu totul.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

„Am fost surprins de cât de rapid au dispărut norii de pe Neptun. Am observat de fapt o scădere a activității în decurs de câteva luni”, a explicat Imke de Pater, profesor de astronomie la Universitatea din California, Berkeley și autor senior al studiului care descrie descoperirea.

Soarele nu este chiar o bucată fierbinte de material solid

Profesorul și colegii lui cercetători au decis să analizeze fenomenul mai îndeaproape. Aceștia au ajuns la o explicație de-a dreptul fascinantă. Cel mai probabil, crede echipa, norii lui Neptun au fost legați în mod intrinsec de modul în care Soarele nostru se comportă în timpul ciclului său de activitate de 11 ani.

Cu alte cuvinte, ciclul solar are de-a face cu modul în care câmpurile magnetice ale Soarelui se modifică în timp, mai ales în decurs de 11 ani.

Soarele nu este chiar o bucată fierbinte de material solid. Mai degrabă, steaua noastră este ca un ocean uriaș în formă de sferă, alcătuit din particule cunoscute în mod colectiv drept plasma, fapt pentru care structura se poate schimba de-a lungul timpului. Combinate cu aceste transformări, câmpurile magnetice ale Soarelui, asociate în mod direct cu toate acele particule încărcate, pot deveni „încâlcite”.

Pe măsură ce „se încâlcesc”, aceste câmpuri magnetice exercită tot mai multă „tensiune”

Pe măsură ce „se încâlcesc”, aceste câmpuri magnetice exercită tot mai multă „tensiune” asupra stelei noastre, astfel că „mingea uriașă de foc” nu mai putea suporta. Apoi, o dată la fiecare 11 ani, câmpurile magnetice ale Soarelui se inversează, ceea ce înseamnă că polul nord devine polul sud și vice versa. După aceea, tot procesul pornește din nou.

În timpul acelor 11 ani, alte fenomene au loc din cauza câmpurilor magnetice. Spre exemplu, „nodurile” de câmp magnetic pot duce la un număr crescut de erupții solare intense, explozii incredibil de puternice de radiație. Aceste explozii pot fi adesea atât de puternice încât pot interfera cu sateliții aflați pe orbita Pământului. Uneori, erupțiile solare de plasma, numite și ejecții de masă coronală, pot lovi planeta noastră cu particule ce creează pene temporare în sistemele de comunicații.

Radiația de la Soare „inundă” restul Sistemului Solar

Totuși, în cazul lui Neptun, un fenomen cunoscut din timpul ciclului solar este că Soarele emite o sumedenie de radiații UV pe măsură ce câmpurile magnetice se modifică. Având în vedere cât de uriaș este Soarele, acea radiație „inundă” restul Sistemului Solar, potrivit cercetătorilor.

Am putea crede că toată această situație ar putea afecta unele dintre planete, inclusiv Neptun, chiar dacă gigantul de gheață este aflat la 4,5 miliarde de kilometri de Soare.

Astfel, echipa a analizat imaginile făcute în ultimii 30 de ani cu planeta, mulțumită observatoarelor puternice din spațiu dar și de la sol, cum ar fi Telescopul Spațial Hubble și Observatorul W. M. Keck din Hawaii.

O legătură clară între numărul de nori de pe Neptun și ciclul solar

Cercetătorii au găsit o legătură clară între numărul de nori de pe Neptun și ciclul solar. Mai mult, după aproximativ doi ani de la vârful ciclului solar, Neptun era acoperit cu un număr mare de nori. După acel vârf, norii au început să dispară din atmosfera de hidrogen, heliu și metan a planetei. Știați că Neptun este atât de albastru tocmai din cauza conținutului din metan din atmosferă?

Asta ar însemna că radiația UV de la Soare ar crea o reacție fotochimică, declanșată de absorbția de energie sub formă de lumină, pentru a crea învelișul de nori al lui Neptun. De asemenea, cercetătorii cred că această reacție ar avea nevoie de doi ani pentru a avea efect. Asta ar explica de ce la doi ani după vârful ciclului solar Neptun avea o abundență de nori.

„Aceste date remarcabile reprezintă cea mai puternică dovadă de până acum că învelișul de nori al lui Neptun are legătură cu ciclul Soarelui”, a spus de Pater.

De asemenea, echipa a mai observat că, atunci când erau mai mulți nori pe această lume înghețată, Neptun strălucea mai puternic, tocmai pentru că norii reflectau mai multă lumină solară.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cele mai clare imagini cu inelele lui Neptun din ultimii 30 de ani, surprinse de Telescopul Webb

„Omul de pe Lună” este cu 200 de milioane de ani mai bătrân decât s-a crezut inițial

Telescopul Webb a descoperit un mini-Neptun cu „o atmosferă aburindă”

Cercetătorii au măsurat, în premieră, lumina emisă de atmosfera unei planete sub-Neptun