Sistemul Solar ar putea fi mai „bătrân” cu peste un milion de ani decât se credea

Vârsta Sistemului Solar este o întrebare importantă la care trebuie să se răspundă în știință. Ea face legătura între întrebarea care vizează modul în care au apărut stelele, planetele și viața pe Pământ. Noi măsurători ale meteoriților sugerează că Sistemul Solar ar putea fi puțin mai vechi decât se credea până acum.

Noua lucrare plasează vârsta Sistemului Solar la 4,5684 miliarde de ani, plus sau minus 240.000 de ani. Estimările anterioare erau cu aproximativ 1,1 milioane de ani mai mici, la 4,5673 miliarde de ani. Schimbarea este mică, dar se pot întâmpla multe lucruri la scară planetară în 1 milion de ani.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

S-ar putea să vă întrebați cum pot oamenii de știință să estimeze vârsta Sistemului Solar. Ceea ce s-a format au fost pietricele care, în cele din urmă, au fuzionat împreună în asteroizi și planete.

Observând compoziția chimică a anumitor minerale din meteoriți, ne putem face o idee despre momentul în care s-au format, o aproximare a momentului în care s-au format elementele constitutive ale Sistemului Solar.

,,Pentru a afla mai multe despre nașterea planetelor și despre povestea primelor câteva milioane de ani ai Sistemului Solar, studiem meteoriții care sunt martori ai acestei epoci”, explică autorii în lucrarea lor.

Cum pot oamenii de știință să stabilească vârsta Sistemului Solar?

,,Este deosebit de important să constrângem momentele în care s-au format componentele lor constitutive, când au avut loc coliziunile și să constrângem ordinea relativă a acestor evenimente în contextul nebuloasei solare.”

În special, cercetătorii au analizat incluziunile bogate în calciu și aluminiu (CAI) găsite în meteoriți. Unii izotopi – aceleași elemente chimice cu un număr diferit de neutroni în miezul lor – sunt radioactivi și se transformă în elemente diferite în timp. Timpul variază în funcție de stabilitatea izotopului. Unii există timp de câteva secunde, alții timp de câteva ore, zile sau chiar miliarde de ani.

Observând rapoartele specifice ale izotopilor, oamenii de știință pot afla cu cât timp în urmă s-au format rocile în cauză. Estimarea anterioară s-a bazat pe rapoartele izotopilor de plumb din CAI, dar se pare că rapoartele de aluminiu erau mai discordante, sugerând, probabil, că nebuloasa solară primordială era diversificată și nu la fel peste tot, scrie IFL Science.

,,Implicațiile noilor descoperiri sunt uriașe”

Aceasta a fost o problemă, deoarece a fost nevoie de ceva pentru a face nebuloasa atât de eterogenă, cum ar fi erupții solare intense sau o supernovă care să se întâmple foarte aproape.

,,Implicațiile noilor descoperiri sunt uriașe”, a declarat pentru New Scientist autorul principal Steven Desch, de la Arizona State University. ,,Nu este nevoie să invoci erupțiile și injecția de supernove. Aceasta este doar ceea ce a născut odată cu Soarele„.

Descoperirile lor sugerează o imagine mult mai simplă a modului în care s-a format Sistemul Solar.

Studiul este publicat în revista Icarus.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O stea în trecere care ar modifica orbita lui Neptun ar putea distruge întregul Sistem Solar

Cel mai mare „tezaur de exocomete” descoperit vreodată într-un alt sistem solar

Un sistem solar din ”vecinătatea” noastră cosmică prezintă condiții favorabile vieții

Meteoritul care este mai vechi decât întregul nostru sistem solar