În timp ce temperaturile doboară record după record, mulți oameni se întreabă, pe bună dreptate, chiar este mai cald astăzi decât în orice alt moment din ultimii 100.000 de ani?
La nivel global, anul 2023 a adus unele dintre cele mai calde zile din istoria măsurătorilor, dar cum rămâne cu temperaturile dinainte de măsurători, înainte să fi existat stațiile meteorologice și sateliții de monitorizare a climei?
Unele organizații de presă au relatat că temperaturile din ultima perioadă au doborât un record al ultimilor 100.000 de ani.
Deși afirmația nu este în totalitate corectă, există o urmă de adevăr. Întâi de toate, pentru ca acea afirmație să fie adevărată, ar trebui să putem avea o istorie a temperaturilor din ultimii 100.000 de ani.
Darrell Kaufman, profesor de științele Pământului la Universitatea Northern Arizona din SUA a explicat ce putem spune cu certitudine despre clima Pământului.
„Oamenii de știință au concluzionat în urmă cu ceva timp că Pământul a intrat într-o nouă etapă climatică, nemaivăzută de 100.000 de ani. Acea concluzie a făcut parte dintr-un raport publicat de Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC) în 2021.
Terra era deja cu 1 grad Celsius mai caldă decât în vremurile preindustriale, iar nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă erau suficient de mari încât temperaturile să rămână crescute pentru o bună perioadă de timp.
Chiar și în cadrul celor mai optimiste scenarii din viitor – în care oamenii nu mai ard combustibili fosili și reduc emisiile de gaze cu efect de seră – temperaturile globale vor rămâne cel mai probabil cu cel puțin 1 grad Celsius peste perioada preindustrială, posibil chiar mai mult, timp de mai multe secole.
Această nouă era climatică poate fi comparată cu restructurările temperaturilor dintr-un trecut foarte îndepărtat.
Cea mai cuprinzătoare așa-zisă arhivă ce se extinde cu mii de ani în urmă poate fi găsită pe fundul lacurilor și oceanelor, acolo unde un amestec de dovezi biologice, chimice și fizice dezvăluie indicii despre trecutul planetei noastre. Aceste materiale se acumulează în continuu în timp și pot fi analizate prin extragerea de sedimente.
Aceste măsurători bazate pe sedimente sunt surse bogate de informații ce au permis oamenilor de știință să reconstruiască temperaturile globale din trecut, însă au și limitări majore.
În primul rând, curenții și organismele din adâncuri pot amesteca sedimentele, astfel că unele vârfuri de temperatură de scurtă durată ar fi pierdute. De asemenea, cronologia pentru fiecare record nu este cunoscută cu exactitate, așa că multiple recorduri sunt reunite pentru a estima temperatura globală din trecut. Astfel, fluctuațiile fine sunt eliminate.
Tocmai de aceea, oamenii de știință se feresc să compare măsurătorile de lungă durată din trecut cu extremele de temperatură de scurtă durată din prezent.
Temperatura globală a Pământului fluctuează între condițiile glaciare și interglaciare de aproximativ 100.000 de ani, ciclurile fiind declanșate în mare parte de schimbările lente și previzibile din orbita planetei, dar și de schimbările concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă. Momentan, planeta noastră se află în perioada interglaciară care a început în urmă cu 12.000 de ani, atunci când gheața s-a retras și emisiile de gaze cu efect de seră au crescut.
Analizând această perioadă de 12.000 de ani, temperatura globală a atins o medie în urmă cu 6.000 de ani, dar cel mai probabil nu a depășit o încălzire de 1 grad Celsius la acel moment. Un alt studiu a arătat că media globală a temperaturilor a continuat să crească în perioada interglaciară. Subiectul este în curs de cercetare.
Asta înseamnă că trebuie să privim și mai mult în trecut pentru a găsi o perioadă în care a fost la fel de cald ca astăzi. Ultimul episod glaciar a durat aproape 100.000 de ani. Nu există dovezi că temperaturile globale de lungă durată au atins punctul de referință preindustrial în acea perioadă.
Dacă privim și mai mult în trecut, până la perioadă interglaciară precedentă, care a atins un apogeu în urmă cu 125.000 de ani, vom găsi dovezi ale unor temperaturi mai crescute. Dovezile sugerează că media globală a temperaturilor nu depășea 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale – adică nu mai mult decât nivelul actual de încălzire globală.
Fără reduceri rapide și susținute ale emisiile de gaze cu efect de seră, Pământul va atinge temperaturi de 3 grade Celsius peste nivelurile preindustriale până la sfârșitul secolului, posibil chiar mai mult.
În acel moment, va trebui să privim cu milioane de ani în urmă pentru a găsi o stare climatică similară. Asta ne-ar aduce în epoca geologică numită Pliocen, atunci când clima Pământului era o rudă îndepărtată a climei care a permis avansul agriculturii și civilizației”, a concluzionat Kaufman, potrivit IFLScience.
Un lac din Canada marchează momentul în care oamenii au schimbat Pământul pentru totdeauna