Tranziția către energia curată ar putea duce la un deficit de metale

Un nou raport evidențiază un dezavantaj privind tranziția către energia curată dacă nu se iau măsuri rapid. Comisia pentru Tranziții Energetice (ETC) a avertizat că deficitul de litiu, nichel, grafit, cobalt, neodim și cupru ar putea duce la prețuri mai mari și ar putea întârzia obiectivul global de a atinge emisiile nete zero până în 2050 dacă nu se fac investiții din timp.

Raportul a recomandat ca minele să producă mai multe astfel de metale, dar a avertizat și că proiectele miniere la scară largă avea nevoie de până la 20 de ani pentru a deveni operaționale. Acest lucru este supărător, deoarece în ultimul deceniu s-a înregistrat o lipsă semnificativă de investiții în explorare și producție, ceea ce înseamnă că aceste sectoare nu au ținut pasul cu dezvoltarea și cu tranziția către energia curată.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

„Va fi dificil de crescut oferta suficient de rapid pentru unele minerale cheie, în special litiu și cupru, în următorul deceniu pentru a ține pasul cu creșterea rapidă a cererii”, a spus președintele ETC, Adair Turner.

Tranziția către energia curată va necesita investiții anuale de două ori mai mari decât în prezent

Raportul a menționat că investițiile anuale de capital în metalele de tranziție energetică au fost în medie de 45 de miliarde de dolari în ultimele două decenii. Cu toate acestea, dacă industria dorește să țină pasul cu tranziția la energie curată, acest număr ar trebui să ajungă la 70 de miliarde de dolari pe an până în 2030.

„Guvernele, autoritățile de reglementare, producătorii și consumatorii trebuie să lucreze împreună pentru a crește reciclarea, pentru a îmbunătăți eficiența materialelor, pentru a investi în minerit și pentru a reglementa standardele de mediu și sociale”, a spus Turner.

Planurile viitoare de a trece la surse regenerabile și la alte opțiuni de energie curată vor necesita o producție de până la 6,5 miliarde de tone de materiale între 2022 și 2050, oțelul, cuprul și aluminiul reprezentând 95% din această producție, menționează Interesting Engineering.

Acest număr a fost calculat de cercetători luând în considerare o implementare agresivă a tehnologiilor de energie curată pentru decarbonizarea globală. Raportul presupune, de asemenea, că reciclarea și cantitatea de material necesare vor urma tendințele recente.

Ce programe au în plan Statele Unite?

Există totuși speranțe. Potrivit Reuters, dacă reciclarea materialelor pentru energie curată este utilizată corect, necesarul cumulat de aprovizionare cu material proaspăt din mine ar scădea în cele din urmă cu 20%, până la 60%, făcând tranziția energetică fezabilă și ușoară.

În SUA, administrația Biden a anunțat recent că va investi 20 de miliarde de dolari de la „banca verde” federală pentru proiecte de energie curată din regiune.

Banii vor proveni din două programe și vor furniza granturi competitive organizațiilor nonprofit, băncilor de dezvoltare comunitară și altor grupuri pentru a investi în proiecte de energie curată. Ambele fonduri se vor concentra pe comunitățile dezavantajate, ajutând atât mediul, cât și pe cei care au cea mai mare nevoie de ajutor.

Vă recomandăm să citiți și:

ONU a dat undă verde pentru deversarea apei radioactive de la Fukushima în ocean

Russell Crowe s-ar putea retrage din actorie: „Nu veți mai auzi niciodată de mine”

Cine sunt şefii companiilor care învârt sute de milioane de dolari pe an?

Zăcăminte mari de aur, descoperite lângă o mină care urma să fie închisă