Test de cultură generală. Ce lungime are sistemul circulator uman?

Sistemul circulator include inima, vasele de sânge și sângele și este vital pentru combaterea bolilor și pentru menținerea homeostaziei (temperatura adecvată și echilibrul pH-ului).

Funcția principală a sistemului este de a transporta sângele, nutrienții, gazele și hormonii către și de la celulele din tot corpul.

• Secretul pentru o genuflexiune corectă. O mișcare simplă, cheia sănătății pe termen lung
• Misterul bărbatului cu piele de argint

Dacă ar fi să așezați toate arterele, capilarele și venele unui adult, cap la cap, acestea s-ar întinde pe aproximativ 100.000 de kilometri. Mai mult, capilarele, cele mai mici dintre vasele de sânge, ar reprezenta aproximativ 80%  din această lungime.

Prin comparație, circumferința Pământului este de aproximativ 40.000 km. Asta înseamnă că vasele de sânge ale unei persoane ar putea înconjura planeta de aproximativ 2,5 ori!

Medicii au urmat un model incorect al sistemului circulator timp de 1.500 de ani

În secolul al II-lea, medicul și filosoful grec Galen din Pergamon a venit cu un model credibil pentru sistemul circulator. El a recunoscut, pe bună dreptate, că sistemul implică sânge venos (roșu închis) și arterial (roșu aprins) și că cele două tipuri au funcții diferite.

Cu toate acestea, el a propus, de asemenea, că sistemul circulator uman este format din două sisteme unidirecționale de distribuție a sângelui (mai degrabă decât un sistem unic) și că ficatul produce sânge venos pe care organismul îl consumă. De asemenea, el credea că inima este un organ de aspirație, mai degrabă decât unul de pompare.

Teoria lui Galen a domnit în medicina occidentală până în anii 1600, atunci când medicul englez William Henry a descris în mod corect circulația sângelui.

Sângele uman are diferite culori, dar de ce?

Sângele bogat în oxigen care circulă prin artere și capilare este roșu aprins. După ce își cedează oxigenul țesuturilor corporale, sângele devine roșu închis în timp ce se întoarce la inimă prin vene.

Deși venele pot părea uneori albastre prin piele, acest lucru nu se datorează faptului că sângele este albastru. Culoarea înșelătoare a venelor rezultă din modul în care diferite lungimi de undă ale luminii pătrund în piele, sunt absorbite și reflectate înapoi la ochi – adică numai lumina de înaltă energie (albastră) poate ajunge până la vene și înapoi.

Dar asta nu înseamnă că sângele nu este niciodată albastru. Sângele majorității moluștelor și al unor artropode este lipsit de hemoglobina ce conferă roșeață sângelui uman, iar în schimb conține proteina hemocianină. Aceasta face ca sângele acestor animale să devină albastru închis atunci când este oxigenat, scrie Live Science.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un ghețar din Antarctica „sângerează” și nedumerește oamenii de știință

Noi cercetări arată că uriașul megalodon era „un ucigaș cu sânge cald”

Astronauții chinezi au cultivat celule stem din sânge uman în spațiu

Egiptenii antici sorbeau un lichid misterios ce conținea sânge uman și droguri halucinogene