Întrebarea de pe buzele tuturor: De ce anul acesta este atât de cald?
Schimbările climatice cauzate de om alimentează fenomene meteorologice ce stau la baza valurilor de căldură care au pus stăpânire pe Asia, Europa și America de Nord. Astfel, anul 2023 ar putea fi cel mai cald an din istoria măsurătorilor, au spus oamenii de știință.
Dar cum a ajuns anul 2023 să fie atât de fierbinte? Experții avertizează că recordurile de temperatură se vor înrăutăți chiar dacă omenirea reușește cumva să reducă emisiile de gaze ce ne încălzesc planeta.
După o vară record în 2022, fenomenul de încălzire din Pacific numit El Nino a revenit și încălzește oceanele.
Anul 2023, cel mai cald an de când au început măsurătorile
„Asta ar fi adus o încălzire suplimentară în Atlanticul de Nord, deși evenimentul El Nino este abia la început, așa că reprezintă doar o mică parte din efect”, a spus Robert Rohde, de la grupul de monitorizare a temperaturii Berkeley Earth.
Grupul a calculat că există o șansă de 81% ca anul 2023 să fie cel mai cald an de când au început măsurătorile la mijlocul secolului XIX.
Încălzirea Atlanticului ar fi fost, de asemenea, accelerată de scăderea a două substanțe care reflectă de obicei lumina solară: praful din deșertul Sahara și aerosolii de sulfur de la combustibilul navelor maritime de transport.
„Niveluri excepțional de scăzute de praf din deșertul Sahara”
Analiza colegilor lui Rohde în ceea ce privește temperaturile din Atlanticul de Nord a arătat „niveluri excepțional de scăzute de praf din deșertul Sahara în ultimele luni”. Asta din cauza faptului că vânturile din Atlantic au fost neobișnuit de slăbite, a explicat Karsten Haustein, de la Centrul Serviciului Federal pentru Climă al Germaniei.
Între timp, restricțiile de transport maritim din 2020 au redus emisiile toxice de sulfur. „Asta nu ar explica în totalitate creșterea din Atlanticul de Nord, dar ar fi contribuit la severitate”, a subliniat Rohde.
Valurile de căldură „rămân blocate pe loc”
Oceanele tot mai calde afectează tiparele meteorologice de la sol, provocând valurile de căldură și secetele în unele locuri și furtunile în altele. Atmosfera tot mai caldă absoarbe umezeală și o aduce în alte zone, a explicat Richard Allan, profesor de știința climei la Universitatea Reading din Marea Britanie.
Oamenii de știință au mai precizat că valurile de căldură pot fi declanșate, de asemenea, de durata și intensitatea sistemelor anticiclon.
„Acolo unde persistă presiunea crescută deasupra continentelor, aerul se prăbușește și se încălzește, topind norii și cauzând o lumină solară puternică ce încălzește solul și aerul de deasupra”, astfel că valurile de căldură „rămân blocate pe loc” timp de săptămâni bune, a spus Allan.
Nu este „un singur fenomen ci mai multe care acționează în același timp”
În Europa, „aerul fierbinte adus din Africa a rămas acum pe loc, iar condițiile de presiune crescută înseamnă că acea căldură din apa mării, sol și aer persistă”, a adăugat Hannah Cloke, climatolog la Universitatea din Reading.
Oamenii de știință de la Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC) au explicat într-un raport recent că schimbările climatice au făcut valurile de căldură „mai frecvente și mai intense în multe regiuni încă din anii 1950”.
Valurile de căldură din luna iulie „nu sunt un singur fenomen ci mai multe care acționează în același timp”, a spus Robert Vautard, director al institutului de climă Pierre-Simon Laplace din Franța. „Dar toate sunt intensificate un singur factor: schimbările climatice”.
Temperaturile crescute la nivel global au făcut valurile de căldură mai intense și mai îndelungate. În ciuda faptului că sunt principalul factor, schimbările climatice reprezintă o variabilă pe care oamenii o pot influența prin reducerea emisiilor de la combustibilii fosili.
„Acesta este doar începutul”
„Ne îndepărtăm de oscilațiile naturale obișnuite și bine-cunoscute ale climei și ajungem într-un teritoriu necunoscut și mai extrem”, a spus Melissa Lazenby, expert în schimbări climatice.
„Cu toate acestea, avem abilitatea de a reduce influența umană asupra climei și vremii și de a nu crea valuri de căldură mai extreme și mai de durată”, a adăugat Lazenby, citat de ScienceAlert.
Grupul Berkeley Earth a avertizat că evenimentul El Nino ar putea face Pământul chiar și mai cald în 2024. Experții de la IPCC au transmis că valurile de căldură vor deveni mai frecvente și mai intense, deși guvernele pot limita schimbările climatice prin reducerea de emisii de gaze cu efect de seră.
„Acesta este doar începutul”, a spus Simon Lewis, director al departamentului de schimbări globale de la University College London.
„Reducerile rapide și susținute ale emisiilor de carbon la net zero pot opri încălzirea, dar omenirea va trebui să se adapteze la valuri de căldură mai severe în viitor”, a adăugat Lewis.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Cum poate El Niño să transforme 2023 în cel mai călduros an din istorie?
ONU avertizează guvernele lumii: El Niño a început. Pregătiți-vă de impact!
Oceanele lumii și-au schimbat culoarea din cauza schimbărilor climatice