Un studiu crește de 100 de ori probabilitatea de a găsi apă pe alte planete

O nouă analiză arată că probabilitatea de a găsi apă pe exoplanete asemănătoare Pământului este mai mare decât s-a crezut, crescând semnificativ șansele de a găsi și viață.

Lucrarea constată că chiar și acolo unde condițiile nu sunt ideale pentru ca apa lichidă să existe la suprafața unei planete, multe stele vor crea condiții geologice potrivite pentru existența de apă lichidă sub suprafața planetei.

• O navă spațială aflată la 8,7 miliarde de kilometri depărtare de Pământ a măsurat lumina Universului
• Patru nutrienți cheie lipsesc din dietele a peste 60% dintre oameni

„Știm că prezența apei lichide este esențială pentru viață. Munca noastră arată că această apă poate fi găsită în locuri la care nu prea ne-am gândit. Acest lucru crește semnificativ șansele de a găsi medii în care viața s-ar putea dezvolta, teoretic”, spune dr. Lujendra Ojha, de la Rutgers University (SUA).

Probabilitatea de a găsi apă pe alte planete tocmai a crescut

Cercetătorii au descoperit că chiar dacă suprafața unei planete este înghețată, există două moduri principale prin care poate fi generată suficientă căldură pentru a-i permite apei să se lichefieze în subteran.

„În calitate de pământeni, suntem norocoși în acest moment, deoarece avem cantitatea potrivită de gaze cu efect de seră în atmosfera noastră pentru a face apa lichidă stabilă la suprafață”, spune Ohja.

„Cu toate acestea, dacă Pământul și-ar pierde gazele cu efect de seră, temperatura medie globală la suprafață ar fi de aproximativ minus 18 grade Celsius, iar cea mai mare parte a apei lichide de suprafață ar îngheța complet”, spune el, citat de Eurek Alert.

„Cu câteva miliarde de ani în urmă, acest lucru s-a întâmplat de fapt pe planeta noastră, iar apa lichidă de suprafață a înghețat complet. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că apa era complet solidă peste tot. De exemplu, căldura de la radioactivitatea din adâncul Pământului poate încălzi apa suficient pentru a o menține lichidă. Chiar și astăzi, vedem acest lucru întâmplându-se în locuri precum Antarctica și Arctica canadiană, unde, în ciuda temperaturilor foarte scăzute, există mari lacuri subterane de apă lichidă, susținute de căldura generată de radioactivitate”, continuă cercetătorul.

„Există chiar și unele dovezi care sugerează că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar și în prezent la polul sudic al planetei Marte”, a adăugat Ohja.

Unde am putea găsi apă?

„Unele dintre lunile din Sistemul Solar (de exemplu, Europa sau Enceladus) au cantități substanțiale de apă lichidă subterană, chiar dacă suprafețele lor sunt complet înghețate. Acest lucru i se datorează faptului că interiorul lor este agitat continuu de efectele gravitaționale ale planetelor mari pe care le orbitează, cum ar fi Saturn și Jupiter”, explică Ohja.

„Acest lucru este similar cu efectul Lunii noastre asupra mareelor, dar mult mai puternic. Acest lucru face ca lunile lui Jupiter și Saturn să fie primii candidați pentru a găsi viață în sistemul nostru solar și au fost planificate multe misiuni viitoare pentru a explora aceste corpuri”, a completat el.

Analiza a studiat planetele găsite în jurul celui mai comun tip de stele, sori numiți pitice-M. Acestea sunt stele mici, care sunt mult mai reci decât Soarele nostru. 70% dintre stelele din galaxia noastră sunt pitice-M și cele mai multe exoplanete stâncoase și asemănătoare Pământului găsite până acum orbitează pitice-M.

Când vom începe să studiem „lumile de gheață”?

„Am modelat fezabilitatea generării și susținerii apei lichide pe exoplanete care orbitează pitice-M, luând în considerare doar căldura generată de planetă. Am descoperit că atunci când se ia în considerare posibilitatea de apă lichidă generată de radioactivitate, este probabil ca un procentaj mare dintre aceste exoplanete să aibă suficientă căldură pentru a susține apa lichidă; așadar, probabilitatea de a găsi apă lichidă este mult mai mare decât am crezut”, spune cercetătorul.

„Înainte de a începe să luăm în considerare această apă subterană, s-a estimat că aproximativ 1 planetă stâncoasă la fiecare 100 de stele ar avea apă lichidă. Noul model arată că dacă condițiile sunt potrivite, estimarea s-ar putea apropia de 1 planetă per stea. Deci probabilitatea de a găsi apă lichidă este de o sută de ori mai mare decât am crezut. Există aproximativ 100 de miliarde de stele în Calea Lactee. Acest lucru reprezintă șanse foarte bune pentru originea vieții în altă parte a Universului”, a concluzionat Ohja.

Viitoarea misiune pe o lună de tip „lume de gheață” va fi Europa Clipper, de la NASA, care urmează să fie lansată în 2024 și să ajungă pe luna Europa a lui Jupiter în 2030.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au observat primele lumini din Universul timpuriu

Telescopul Webb a detectat pentru prima dată o moleculă crucială pentru viață

Planeta Roșie, văzută în UV. Imagini uimitoare obținute cu misiunea MAVEN de la NASA

Astronomii au găsit șase obiecte ciudate în centrul Căii Lactee