Un lac din Canada marchează momentul în care oamenii au schimbat Pământul pentru totdeauna

Precum paginile unui jurnal, fundul lacului Crawford din Ontario, Canada, păstrează cele mai recente amintiri ale Pământului în ordine cronologică, inclusiv momentul în care omenirea a schimbat planeta pentru totdeauna.

Povestea din sedimentele sale laminate este dominată de oameni, detaliind la o rezoluție anuală activitățile comunităților locale irocheze de la sfârșitul secolelor XIII-XV, sosirea coloniștilor europeni, dar și prezentul.

• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ
• De la nopți obositoare, la coșmaruri: cum ne dă peste cap consumul de alcool

Din acest motiv, o echipă de experți a nominalizat această Rezervație a Biosferei UNESCO drept situl care ar trebui să reprezinte începutul epocii Antropocenului, adică momentul în care oamenii au schimbat planeta pentru totdeauna.

Ce înseamnă momentul în care am schimbat Pământul?

Deși încă nu a fost acceptat oficial ca unitate de timp geologic, Antropocenul este definit de schimbările la scară largă pe care specia noastră le-a impus asupra suprafeței planetei. În 2016, un grup de lucru aflat sub îndrumarea unui subcomitet al Comisiei Internaționale pentru Stratigrafie a convenit că comportamentul uman a lăsat cicatrice atât de adânci încât vor rămâne vizibile pentru mult timp de acum înainte.

La mult timp după ce clădirile noastre se vor fi prăbușit și drumurile noastre vor fi fost acaparate de sălbăticie, vor exista caracteristici geologice, izotopi radioactivi, concentrații chimice și schimbări dramatice în înregistrările fosile care semnalează prezența noastră, subliniază Science Alert.

Încă se dezbate dacă aceste cicatrice vor rămâne suficient de evidente pentru a justifica o epocă proprie. Dar dacă acest lucru se va întâmpla, care dintre ele merită să fie numit punctul de început al Epocii Oamenilor?

O pătură de material radioactiv

Deși Homo sapiens a modelat în mod dramatic lumea naturală timp de mii de ani prin vânătoare, ardere și construcție, puține semne pot fi la fel de clare și de durabile precum pătura subțire de material radioactiv care a apărut la mijlocul secolului al XX-lea.

„Prezența plutoniului ne oferă un indicator clar al momentului în care umanitatea a devenit o forță atât de dominantă a putut lăsa o ‘amprentă’ globală unică pe planetă”, spune Andrew Cundy, de la Universitatea din Southampton (Anglia) și membru al Anthropocene Working Group (AGW).

„În natură, plutoniul este prezent în cantități foarte mici. Dar la începutul anilor 1950, când au avut loc primele teste ale bombei cu hidrogen, se observă o creștere fără precedent și apoi o creștere uriașă a nivelurilor de plutoniu din probele din toată lumea. Vedem apoi o scădere a plutoniului de la mijlocul anilor 1960 încoace, când a intrat în vigoare Tratatul de interzicere a testelor nucleare”, spune Cundy.

Momentul în care oamenii au schimbat Pământul trebuie definit printr-un loc

Alegerea unei măsurători simple ce definește granița dintre capitolele din istoria Pământului este doar primul pas. Pentru a ne asigura cu adevărat că fiecare om de știință înțelege același lucru din aceasta, măsurătoarea trebuie să fie legată de observațiile dintr-o singură locație.

Cunoscute sub numele de Global Boundary Stratotype Section and Point, astfel de situri standardizează granițele dintre epoci și etapele lor, fie că este vorba despre o schimbare bruscă a culorii straturilor de rocă din Oued Akrech, Maroc, sau de dispariția bruscă a unor organisme mici într-un pat fosil de lângă Alano di Piave, Italia.

AGW și-a petrecut ultimii trei ani evaluând calitățile a mai multe astfel de locuri pentru momentul în care am modificat planeta definitiv, luptând și cu provocările unei pandemii, pentru a colecta dovezi și a analiza meritele fiecărui sit. În cele din urmă, grupul de lucru și-a redus selecția la un singur sit.

De ce a fost ales acest lac?

„Lacul Crawford este atât de special pentru că ne permite să vedem la rezoluție anuală schimbările din istoria Pământului de-a lungul a două perioade separate de impact uman asupra acestui mic lac”, a spus micropaleontologul Francine McCarthy, de la Universitatea Brock (Canada), și membră cu drept de vot în cadrul AGW.

Fiind atât de mic și de adânc, apele lacului nu se amestecă ușor. Calciul și carbonatul din rocile din apropiere se dizolvă în apele sale și se combină pe vreme caldă pentru a forma cristale care se așază pe fund, definind fiecare anotimp. Polenul, funinginea și izotopii prinși în aceste straturi marchează activitatea umană din secolele trecute.

„Sedimentele găsite pe fundul lacului Crawford oferă o înregistrare excelentă a schimbărilor recente de mediu din ultimele milenii”, spune Simon Turner, geocercetător la University College London (Anglia) și secretar AGW.

„Această capacitate de a înregistra și stoca cu precizie aceste informații precum o arhivă geologică care poate fi corelată cu schimbările istorice ale mediului global este ceea ce face ca situri precum Lacul Crawford să fie atât de importante”, a continuat el.

Pentru ca Antropocenul să-și câștige locul în Diagrama Cronostratigrafică Internațională, situl care îl determină trebuie să treacă printr-o succesiune de voturi de către o ierarhie de comisii și sindicate.

Dacă acest lucru se va întâmpla, apele răcoroase și adânci ale lacului Crawford vor defini oficial momentul în care oamenii au schimbat planeta pentru totdeauna.

Vă recomandăm să citiți și:

Reptilele marine din vremea dinozaurilor aveau o slăbiciune ce era adesea fatală

Strămoșii oamenilor au supraviețuit asteroidului care a ucis dinozaurii

Arheologii au folosit Inteligența Artificială pentru a traduce tăblițe cuneiforme vechi de 5.000 de ani

Un strămoș misterios al omului, măcelărit și mâncat în urmă cu 1,45 milioane de ani