Un neurolog a pierdut un pariu făcut acum 25 de ani cu un filosof

În urmă cu 25 de ani, neurologul Christof Koch și filosoful David Chalmers participau la Association for the Scientific Study of Consciousness (ASSC), atunci când, după câteva pahare într-un bar german, au pus un pariu. Care este motivul pentru care acest neurolog a pierdut un pariu?

Koch i-a sugerat prietenului său pariul, oferind o ladă de vin fin dacă în următorii 25 de ani știința ar fi urmat să descopere o semnătură a conștienței în creier. Koch lucra cu Francis Crick, fiind parte a echipei din spatele descoperirii structurii ADN-ului. Cei doi sperau că vor putea să găsească în anumiți neuroni o activitate legată de experiența conștienței.

• O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte

A fost un pariu optimist din partea lui Koch și unul de care probabil pivnița sa cu vinuri ar fi sperat să se fi uitat. Dar 20 de ani mai târziu, jurnalistul Per Snaprud i-a căutat pe cei doi pentru a vedea cine era pe cale să câștige. Koch, care lucra la Institutul Allen pentru Știința Creierului din SUA, și-a continuat cercetările asupra conștienței.

S-a descoperit în ce parte a creierului se formează conștiența?

La început, el și Crick au crezut că au găsit un răspuns în claustru, o regiune a creierului despre care se cunosc relativ puține lucruri. Pe lângă faptul că are o „conectivitate extinsă la scară largă cu întreg cortexul cerebral” și un rol în procesarea de ordin superior, stimularea claustrului unui pacient epileptic a avut un efect neobișnuit asupra stării mentale, numit „perturbare a conștienței”, scrie IFLScience.

„Stimularea electrodului claustral a dus la o oprire completă a comportamentului volitiv, a lipsei de răspuns și a amneziei fără simptome motorii negative sau simplă afazie”, au scris cercetătorii despre pacient într-un studiu.

Cu toate acestea, cercetările ulterioare asupra unui pacient cu leziuni în această regiune au găsit puține schimbări în gândirea conștientă, sugerând că nu acesta este răspunsul.

Un neurolog a pierdut un pariu

Koch și Chalmers au desfășurat amândoi lucrări în anii care au trecut, analizând ipoteze alternative. Cele două teorii principale asupra modului în care apare conștiența, discutate la o întâlnire dintre cei doi din cadrul unei reuniuni a ASSC, sunt teoria integrată a informațiilor (IIT) și teoria spațiului de lucru al rețelei globale (GNWT).

Ambele teorii le oferă cercetătorilor o zonă a creierului pe care să o examineze mai detaliat: IIT crezând că semnele de conștiență se găsesc la nivelul cortexului posterior; iar GNWT, ce consideră că starea de conștiență apare pe măsură ce informațiile sunt transmise prin creierul interconectat, o plasează în cortexul prefrontal.

Din păcate, neurologul a pierdut pariul, studiile ce au analizat subiectul și au fost prezentate la conferință arătând că niciuna dintre teorii nu se potrivea perfect cu datele, potrivit Nature.

„Acest lucru ne spune că ambele teorii trebuie revizuite”, a declarat pentru Nature un neurolog de la Institutul Max Planck pentru Estetică Empirică (Germania), în timp ce „amploarea acestei revizuiri este ușor diferită pentru fiecare teorie”.

Vă recomandăm să citiți și:

Câți dintre șoferii români cred că pot produce accidente rutiere?

Cât de des să-ți speli părul? Un studiu te-ar putea face să te gândești de două ori

Suedia vrea să organizeze Jocurile Olimpice de Iarnă din 2030

Cât de bine este să le dăm copiilor bani de buzunar?