Clima planetei Marte s-a schimbat dramatic în urmă cu 400.000 de ani

Roverul marțian Zhurong al Chinei a găsit dovezi conform cărora clima planetei Marte s-a schimbat dramatic în urmă cu 400.000 de ani, sub forma unor creste întunecate așezate deasupra dunelor strălucitoare care brăzdează nisipurile din Utopia Planitia.

Oamenii de știință conduși de Li Chunlai, de la Observatoarele Naționale Astronomice ale Academiei Chineze de Științe, au folosit instrumentele roverului, împreună cu observații de înaltă rezoluție de la sonda Marte Tianwen-1, a Chinei, pentru a arunca o privire mai atentă la dunele mari de nisip din apropierea locului unde a aterizat Zhurong în mai 2021.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Forma de semicerc a dunelor a fost erodată de-a lungul a sute de mii de ani, creând creste lungi și întunecate, numite creste eoliene transversale (TAR), deasupra câmpurilor de dune, dar aparent la un unghi diferit de cel al dunelor bătute de vânt.

TAR-uri au fost observate pe toată planeta Marte la latitudini medii inferioare, dar modelele de circulație atmosferică globală care descriu direcția vântului pe Planeta Roșie nu au putut explica până acum cum s-ar fi putut forma caracteristicile, scrie Space.com.

Ce ne spun dunele despre clima planetei Marte?

Investigația lui Zhurong asupra dunelor a constatat că corpurile lor semicirculare sunt făcute dintr-un material mai strălucitor aflat sub materialul mai întunecat care formează TAR-urile. De pe orbită, Tianwen-1 a observat 2.262 de dune strălucitoare pe Marte și, pe baza numărului de cratere care au afectat vârful dunelor, echipa de cercetare estimează că acestea s-au format cu între 2,1 milioane și 400.000 de ani în urmă. Asta înseamnă că TAR-urile întunecate trebuie să se fi format deasupra lor în ultimii 400.000 de ani.

Aceste date coincid cu începutul și sfârșitul ultimei ere glaciare majore a planetei Marte. Pentru ca TAR-urile să se fi format la un unghi diferit față de dune, înseamnă că direcția vântului în latitudinile medii inferioare trebuie să se fi schimbat odată cu clima planetei Marte, la sfârșitul erei glaciare.

Epoca de gheață a început și s-a încheiat din cauza modificărilor unghiului la care se rotește Planeta Roșie, cauzate de ciclurile Milankovitch. Aceste cicluri implică o modificare periodică a axei de rotație a unei planete în raport cu planul orbitei sale, cauzată de efectele combinate ale gravitației Soarelui, a lui Jupiter și a celorlalte planete, precum și de forma și precesia orbitei planetei.

Atât Pământul, cât și Marte experimentează aceste cicluri, care corespund cu schimbările climatice. În cazul lui Marte, unghiul său de rotație (denumit „oblicitate”) a variat între 15 și 35 de grade în urmă cu între 2,1 milioane și 400.000 de ani, făcând ravagii în ceea ce privește clima. Astăzi, oblicitatea lui Marte este de aproximativ 25 de grade.

Cum arată o eră glaciară pe Marte?

Oarecum surprinzător, o eră glaciară pe Marte nu este chiar la fel ca una de pe Pământ. De obicei, erele glaciare marțiene aduc temperaturi mai calde la poli și mișcarea vaporilor de apă și a prafului către latitudinile mijlocii, unde sunt depuse. În timpul ultimei ere glaciare, această apă și praf au format un strat gros de mai mulți metri care rămâne încă sub suprafață în anumite locuri aflate sub 60 de grade latitudine și aproape peste tot la peste 60 de grade.

Actuala eră geologică de pe Marte este cunoscută sub numele de epoca amazoniană, ce a început cândva între 3,55 și 1,88 miliarde de ani în urmă și este definită de numărul de impacturi din această perioadă.

„Înțelegerea climatului amazonian este esențială pentru a explica peisajul marțian actual, rezervoarele de materie volatilă și starea atmosferică și pentru a lega aceste observații actuale și procesele active cu modelele climei antice de pe Marte”, a spus Li.

„Observând clima planetei Marte putem rafina modelele fizice ale climei marțiene și ale evoluției peisajului și chiar putem forma noi paradigme”, spune cercetătorul.

Descoperirile au fost publicate în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Telescopul Webb a fotografiat toți cei patru giganți gazoși ai Sistemului Solar

Un număr record de pete solare a fost observat pe suprafața Soarelui

Test de cultură generală. Care este diferența dintre nova și supernova?

Astronauții vor primi ajutor în spațiu din partea unor roboți cu piele inteligentă