Ce ar crede un astronom extraterestru despre Calea Lactee? Galaxia noastră, destul de neobișnuită

Astronomii au refăcut compoziția chimică globală a galaxiei noastre, astfel încât să înțeleagă cum se compară Calea Lactee cu alte galaxii din Univers. Se pare că nu este unică, dar este cu siguranță neobișnuită. Acesta este un lucru pe care astronomii extratereștri ar putea să îl detecteze și pe care noi îl putem folosi pentru a înțelege istoria ciudată a asamblării galaxiei noastre.

Hidrogenul și heliul au fost în Univers încă din primele minute după Big Bang, dar toate celelalte elemente, pe care astronomii le numesc „metalele”, sunt create în stele și în procesele stelare. Metalicitatea unei galaxii spune multe despre aceasta, iar studiul asupra metalicității Căii Lactee a fost publicat în Nature Astronomy.

• Cât de periculos este să amânăm mersul la toaletă?
• Inteligența Artificială a declanșat o criză de fraudă academică în universități

„Găsirea unor modalități de a compara galaxia noastră cu alte galaxii mai îndepărtate este ceea ce avem nevoie dacă vrem să știm dacă galaxia noastră este specială sau nu. Aceasta a fost o întrebare de când astronomii au realizat, cu 100 de ani în urmă, că galaxia Calea Lactee nu este singura din Univers”, a declarat autorul principal Jianhui Lian, de la Institutul Max Planck pentru Astronomie și Universitatea Yunnan, într-un comunicat.

Doar 11% dintre galaxiile simulate sunt asemănătoare cu Calea Lactee

Metalicitatea crește din centrul Căii Lactee până la 23.000 de ani-lumină, ajungând la un nivel de metalicitate similar cu cel al Soarelui. Soarele se află la 26.000 de ani-lumină de centru. Dar apoi, metalicitatea scade din nou, ajungând la aproximativ o treime din cea solară la o distanță de 50.000 de ani-lumină, la marginea galaxiei noastre.

În comparație cu studiile altor galaxii, cum ar fi MaNGA, sau cu simulările de galaxii, cum ar fi TNG50, galaxia noastră are un caracter deosebit. Doar un procent din galaxiile studiate și doar 11% din cele simulate sunt asemănătoare cu galaxia noastră. Discrepanța dintre cele două cifre se datorează incertitudinilor din sondaj și limitărilor legate de realizarea unor simulări realiste ale Universului.

Gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee

Particularitatea galaxiei noastre în centrul ei s-ar putea datora activității găurii negre supermasive, care ar fi putut împinge mai mult gaz bogat în metal spre exterior, oprind formarea de stele mai tinere și mai bogate în metal. Iar la marginea sa, o coliziune cu o galaxie mică, lipsită de metale, ar fi putut aduce mult mai mult material curat, creând o populație mare de stele sărace în metale.

„Desoperirile sunt foarte entuziasmante! Aceasta este prima oară când putem compara în mod semnificativ conținutul chimic detaliat al galaxiei noastre cu măsurătorile multor altor galaxii”, a explicat Maria Bergemann, coautor al studiului, tot de la Institutul Max Planck pentru Astronomie.

Vă mai recomandăm și: 

Una din zece stele înghite o planetă cu masa lui Jupiter, arată un studiu

Erele glaciare ale Pământului au fost influențate de forțe cosmice

Soarele ar putea atinge un maxim al ciclului său actual cu un an mai devreme

Astronomii au aflat cât cântărește o galaxie care ascunde un quasar