China folosește Inteligența Artificială pentru a găsi pământuri rare în Himalaya

Cercetătorii de la Universitatea de Geoștiințe din China, din Wuhan, au folosit Inteligența Artificială (AI) pentru a găsi pământuri rare și au descoperit o mare rezervă potențială în platoul tibetan din Himalaya, a relatat South China Morning Post.

În trecut, China a deținut o poziție dominantă în mineritul vrac, printre minerale numărându-se cuprul, fierul, aluminiul și cărbunele, care au alimentat creșterea sa industrială și urbană.

• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
• Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?

Cu toate acestea, schimbările tehnologice cer acum utilizarea mineralelor de pământuri rare pentru aplicații multiple, de la energie la aplicații de apărare.

Noi depozite de pământuri rare, găsite cu Inteligența Artificială

Deoarece resursele de pământuri rare se află în alte țări decât China, dominația acesteia din urmă a scăzut. Rezervele găsite în Mongolia interioară au devenit o zonă de producție majoră pentru China. Cu toate acestea, descoperirea accidentală a litiului în unele mostre de rocă din Tibet, în urmă cu aproape un deceniu, a oferit speranța că ar putea înclina din nou balanța în favoarea Chinei, potrivit Interesting Engineering.

Geologii din China au studiat de mult timp centura Himalaya pentru minerale, dar au găsit doar granit pe alocuri, inclusiv pe Muntele Everest. În urmă cu doi ani, o echipă de cercetători condusă de Zuo Renguang de la Universitatea Chineză de Geoștiințe a construit un sistem bazat pe Inteligență Artificială pentru a scana datele brute din satelit, astfel încât să localizeze noi depozite de pământuri rare.

Cum recunoaște AI depozitele minerale?

AI a fost antrenată pe un set limitat de date pentru a identifica granitul de culoare deschisă, care ar putea conține minerale de pământuri rare, cum ar fi niobiu și tantal, alături de litiu, o componentă vitală pentru fabricarea vehiculelor electrice.

Inițial, mașinăria a avut o acuratețe de 60%. Echipa a lucrat însă la îmbunătățirea acurateței algoritmilor săi prin adăugarea de informații despre compoziția chimică a rocilor, proprietățile magnetice și electrice ale acestora și hărțile geologice ale regiunii, ceea ce a crescut rata de acuratețe la 96%.

Mineritul în Himalaya

Rezervele de minereuri reperate de aparat sunt estimate a fi cel puțin de mărimea sitului din Mongolia, dacă nu chiar mai mari. Cu toate acestea, exploatarea minieră în Himalaya nu este la fel de simplă ca în Mongolia interioară.

În primul rând, rezervele sunt situate în centura tibetană a țării, unde aceasta a promis să protejeze mediul înconjurător. Centura Himalaya se extinde în țări precum India, Nepal și Bhutan și are o importanță strategică.

Activitățile precum mineritul contribuie la creșterea economică și atrag mai mulți oameni, însă unele zone sunt teritorii disputate și ar putea duce la escaladarea tensiunilor geopolitice. Într-o zonă cu resurse de apă limitate, activitățile prost gestionate ar putea avea consecințe grave.

Cercetătorii chinezi nu sunt singurii care apelează la inteligența artificială pentru a găsi depozite de litiu, nichel, cobalt și cupru. O companie minieră cu sediul în Berkeley, California, SUA, numită KoBold, a adoptat această strategie și operează în 60 de situri de pe trei continente.

Vă mai recomandăm și:

Cum încearcă cercetătorii să creeze cele mai sănătoase chipsuri de pe planetă?

Comportamentul bizar al mineralelor din adâncurile Pământului, explicat într-un nou studiu

Acordul pentru refacerea habitatelor naturale, greu de stabilit în Uniunea Europeană

Kyber, cristalele care „dau viață” săbiilor laser din „Războiul Stelelor”