De ce este solid miezul interior al Pământului deși este mai fierbinte decât suprafața Soarelui?

Stratul geologic cel mai interior al Pământului este o sferă metalică solidă cu un diametru de aproximativ 2.400 de kilometri.

Nu am prelevat niciodată probe de aici – doar să ajungi la manta este o provocare și mai sunt încă două strate de parcurs – dar știm câte ceva despre compoziția și condițiile fizice ale acestuia, mulțumită undelor seismice.

• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ

Printre lucrurile pe care le-am aflat despre nucleul interior al Pământului se numără faptul că, la suprafață, acesta are o temperatură infernală.

De asemenea, știm că, spre deosebire de cel exterior, nucleul interior este solid sau foarte aproape de această stare. Acest lucru poate părea o contradicție, dar explicația este de fapt foarte simplă.

Suprafața Soarelui este plasmă (ca un gaz, dar foarte ionizat) nu doar pentru că este formată în mare parte din hidrogen foarte fierbinte, ci și pentru că este expusă la spațiu.

O sferă metalică solidă cu un diametru de 2.400 de kilometri

Nucleul interior se află sub greutatea imensă a nucleului exterior, a mantalei și a crustei. Presiunea exercitată de toate acestea care apasă asupra sa este de aproximativ 350 de gigapascali, adică de peste 3 milioane de ori mai mare decât presiunea atmosferică la nivelul mării. Acest lucru este suficient pentru a transforma un amestec de fier cu puțin nichel și alte elemente din lichid în solid.

La fel cum apa fierbe la temperaturi mult mai scăzute în vârful unui munte, deoarece presiunea aerului este mai mică acolo, presiunile ridicate pot crește temperatura la care o substanță se topește.

Într-adevăr, modul în care cunoaștem temperatura la granița dintre nucleul exterior lichid și cel interior solid este prin calcularea presiunii din acel punct și estimând cât de fierbinți pot fi metalele din nucleu în timp ce sunt încă solide, scrie IFLScience.

Chiar deasupra graniței, presiunea este puțin mai mică, iar același material se transformă în lichid.

Nucleul interior se află sub greutatea imensă a nucleului exterior

Evident, nu suntem obișnuiți să avem de-a face cu astfel de presiuni, așa că estimările de temperatură extrapolează puțin din ceea ce știm. De aceea, există variații în estimările de temperatură, dar atunci când avem de-a face cu cifre atât de departe de domeniul nostru de experiență, o abatere de 10 procente probabil că nu schimbă prea multe.

Stratul cel mai interior al nucleului Pământului este mai fierbinte decât Soarele și crește încetul cu încetul.

Miezul se răcește ușor pe măsură ce concentrația de elemente radioactive care îl încălzesc scade, astfel încât se crede că miezul interior crește încetul cu încetul, deoarece la temperaturi mai scăzute părți din miezul exterior se solidifică.

Vibrațiile nu călătoresc foarte diferit între un obiect solid și un lichid extrem de vâscos. Într-adevăr, diferența este atât de mică încât nu este clar dacă măsurătorile noastre privind modul în care undele seismice ale cutremurelor trec prin nucleu pot identifica dacă acesta este cu adevărat solid sau nu.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Fulgerele de pe Jupiter, mai similare cu cele de pe Pământ decât ne-am fi așteptat

O rocă spațială deține indicii despre sarea de pe Pământ

Un studiu a descoperit că omenirea „a împins” rotația Pământului

Pământul a avut zile de doar 19 ore, timp de un miliard de ani