O rocă spațială deține indicii despre sarea de pe Pământ

Descoperirea unor mici grăunțe de sare într-o mostră de asteroid adusă pe Pământ de nava spațială japoneză Hayabusa oferă dovezi solide că apa lichidă ar putea fi mai frecventă în cea mai mare populație de asteroizi din Sistemul Solar decât se credea până acum.

Clorura de sodiu, cunoscută mai degrabă sub numele de sare de masă, nu este tocmai tipul de mineral care captează imaginația oamenilor de știință.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

Cu toate acestea, o puzderie de mici cristale de sare descoperite într-o mostră de pe un asteroid i-a entuziasmat pe cercetătorii de la Laboratorul Lunar și Planetar al Universității din Arizona, SUA, deoarece aceste cristale nu s-ar fi putut forma decât în prezența apei lichide.

Și mai intrigant, potrivit echipei de cercetători, este faptul că eșantionul provine de la un asteroid de tip S, o categorie cunoscută ca fiind lipsită în cea mai mare parte de minerale hidratate, sau care conțin apă.

Apa lichidă, frecventă în cea mai mare populație de asteroizi din Sistemul Solar

Descoperirea sugerează cu tărie că o mare populație de asteroizi care se deplasează prin Sistemul Solar ar putea să nu fie atât de uscată precum se credea anterior.

Descoperirea, publicată în revista Nature Astronomy, dă un nou impuls ipotezei conform căreia cea mai mare parte, dacă nu toată apa de pe Pământ ar fi putut ajunge prin intermediul asteroizilor în timpul copilăriei tumultoase a planetei.

Tom Zega, autorul principal al studiului și profesor de științe planetare la Laboratorul Lunar și Planetar din UArizona, și Shaofan Che, autorul principal al studiului și bursier postdoctoral la Laboratorul Lunar și Planetar, au efectuat o analiză detaliată a mostrelor colectate de pe asteroidul Itokawa în 2005 de către misiunea japoneză Hayabusa și aduse pe Pământ în 2010.

Studiul este primul care dovedește că, de fapt, cristalele de sare își au originea pe corpul părinte al asteroidului, excluzând orice posibilitate ca acestea să se fi format ca urmare a contaminării după ce mostra a ajuns pe Pământ, o întrebare care a afectat studiile anterioare ce au găsit clorură de sodiu în meteoriți de origine similară, scrie EurekAlert.

Cristalele de sare își au originea pe corpul părinte al asteroidului

„Granulele arată exact ca ceea ce ați vedea dacă ați lua sare de masă acasă și ați pune-o sub un microscop electronic”, a declarat Zega. „Sunt aceste cristale frumoase și pătrate. A fost amuzant, de asemenea, pentru că am avut multe conversații la reuniunile de grup despre ele, pentru că era atât de ireal”.

Zega a spus că mostrele reprezintă un tip de rocă extraterestră cunoscută sub numele de condrită comună. Derivat din așa-numiții asteroizi de tip S, cum ar fi Itokawa, acest tip reprezintă aproximativ 87% dintre meteoriții colectați pe Pământ. S-a constatat că foarte puțini conțin minerale cu apă.

„Mult timp s-a crezut că, de fapt, condritele comune sunt o sursă puțin probabilă de apă pe Pământ”, a declarat Zega, care este directorul instalației Kuiper Materials Imaging & Characterization Facility din cadrul Lunar and Planetary Laboratory. „Descoperirea noastră de clorură de sodiu ne spune că această populație de asteroizi ar putea adăposti mai multă apă decât am crezut”.

Vă recomandăm să mai citiți și:

După ce a trimis cu succes pe Terra tezaurul de mostre colectate de pe asteroidul Ryugu, sonda Hayabusa2 a plecat într-o nouă misiune

Sonda Hayabusa-2 a pornit spre Terra cu mostre valoroase de pe asteroidul Ryugu

Sonda japoneză Hayabusa2 a trimis ultimul robot către asteroidul Ryugu

Succes pentru sonda spaţială Hayabusa-2 în cea mai riscantă misiune în spaţiu de până acum. A lansat un dispozitiv exploziv pe asteroidul Ryugu