În intestinul nostru trăiesc tot felul de bacterii, care contribuie la procesele sănătoase (sau nesănătoase) care se desfășoară în interiorul corpului nostru, dar se pare că am pierdut o mulțime de microbi pe care îi împărtășeam odată cu strămoșii noștri primate.
Analizând materialul genetic din intestinele cimpanzeilor din zilele noastre (Pan troglodytes troglodytes și P. t. schweinfurthii) și ale bonobo (P. paniscus), cercetătorii au urmărit liniile de descendență ale bacteriilor intestinale cu milioane de ani în urmă, înainte de a le compara cu microbii care trăiesc acum în ființele umane și în maimuțele africane (cele mai apropiate rude evolutive ale noastre).
Analiza a arătat că multe tipuri de bacterii intestinale ale primatelor au evoluat de-a lungul acestui timp, inclusiv la oameni, dar că un număr semnificativ de bacterii care au evoluat cu gazdele lor s-au pierdut la Homo sapiens.
„Acesta este primul studiu la nivelul întregului microbiom care arată că există un număr mare de bacterii ancestrale co-diversificate care au coexistat în primate și oameni timp de milioane de ani”, spune biologul evoluționist Andrew Moeller de la Universitatea Cornell din New York.
Echipa a analizat 9.640 de metagenomuri de primate umane și non-umane, în esență colecții de material genetic de la bacterii. Acestea dezvăluie ce microorganisme sunt prezente într-un eșantion și în ce număr, scrie ScienceAlert.
Aceste metagenomuri au fost folosite pentru a identifica cladele de microbi (grupuri care au evoluat de la un strămoș comun) care au împărtășit o istorie evolutivă cu maimuțele africane. Datele au arătat că 44% din aceste clade lipseau din oameni în general, iar 54% lipseau din populațiile umane industrializate.
În comparație cu doar 3 la sută din cladele de bacterii din maimuțele africane, dar nu și din oameni, dacă le luăm în considerare doar pe cele care nu au evoluat de la strămoșii îndepărtați ai primatelor. Grupurile de bacterii co-diversificate s-au pierdut cumva la ființele umane de-a lungul mileniilor.
Acest studiu nu a analizat îndeaproape de ce s-ar putea întâmpla acest lucru, dar este probabil ca dieta să joace un rol. Ceea ce mâncăm are un impact mare asupra bacteriilor intestinale, iar oamenii ar fi trecut de la fructe și frunze la grăsimi și proteine animale destul de devreme în istoria lor ca specie.
„Ideea de lucru este că pierderile pe care le observăm la nivelul tuturor populațiilor umane, indiferent de stilul de viață, au fost probabil determinate de schimbările alimentare care au avut loc la începutul evoluției umane, de când am deviat de la cimpanzei și bonobo”, spune Moeller.
Cercetătorii spun că studiile viitoare ar trebui să analizeze o gamă mai largă de bacterii intestinale umane, în special în diferite regiuni. Una dintre ipoteze este că diferența din populațiile industrializate ar putea fi cauzată de dietele și medicamentele moderne.
Cercetarea a fost publicată în Nature Microbiology și Science Advances.
Un antibiotic vechi de câteva decenii ar putea fi un ucigaș feroce al bacteriilor
Blana de leneș ne-ar putea ajuta să luptăm cu superbacteriile
Bacteriile care fac bioplastic din dioxidul de carbon
Cum își revin pădurile după un incendiu? Bacteriile și fungii ajută cel mai mult